01 mai 2014

Băi, europeiştilor, ce-ar fi să vă luptaţi voi înşivă cu Ivan, nu să-i băgaţi pe alţii înainte ? Ă ?!



Nu vreau să mai aud că "UE sprijină democraţia şi drepturile omului", blabla. Vedem ce se întâmplă în Ucraina, unde încearcă să-şi impună propriul regim, prin terorism şi lovitură de stat. Rusia, la rândul sau, reacţionează, servindu-i-se un excelent pretext. De-ai zice că ăsta-i planul: în prima etapă, să se ajungă la o frontieră terestră UE-Rusia, iar în etapa a doua, la fuziune ori confruntare militară.

Interviul lui Van Rompuy pentru ziarul belgian (flamand) De Standaard, comentat de Breitbart UK : "Van Rompuy: If the public doesn't want EU expansion, 'we do it anyway' " (De n-o vrea lumea extinderea UE, "o facem oricum").


Într-o intervenție grosolană și inoportună, președintele neales al Consiliului European, Herman Van Rompuy, l-a avertizat pe Vladimir Putin că UE intenționează în cele din urmă să controleze toate ţările de pe flancul de vest al Rusiei.

Într-un interviu pentru ziarul De Standaard, Van Rompuy vorbește despre "visele" lui în care toate statele balcanice vor adera la UE. El numește un "gând inspirat", viziunea pe termen lung, ca "întreg teritoriul european din afara Rusiei" să fie legat într-un fel de UE.

El recunoaşte că nu știe dacă există sprijin public pentru o astfel de mişcare, "Dar o facem oricum."

Comentariile lui Van Rompuy, lansate în mijlocul tensiunilor care au urmat mutărilor Bruxellesului pentru înscrierea Ucrainei pe calea către aderarea la UE, dau greutate temerilor lui Putin, că în cele din urmă UE intenționează să intre cu tancurile în grădina Rusiei.

Construirea unei apărări comune a UE este una dintre prioritățile strategice ale elitei de la Bruxelles, care încearcă să construiască "o țară numită Europa".
 
Cei mai mulți britanici nu sunt conştienţi de asta, însă un angajament al Marii Britanii și al altor state membre către o politică externă, de securitate și de apărare comună a fost trecut în Tratatul de la Maastricht din 1992.

În ultimii ani UE a intensificat integrarea forțelor militare ale statelor membre în formatul politicii de securitate și apărare comună.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande sunt cele mai importante voci care cer o forță de apărare comună a UE.

În 2008, un raport al unui respectat think-tank olandez a avertizat că UE urmărește în secret o "politică spațială militară". UE a fost acuzată ca foloseşte acoperirea Agenției Spațiale Europene pentru a dezvolta tehnologii cum ar fi sistemul de sateliţi Galileo pentru utilizarea lor de către autorităţile militare, precum și civile.

În iulie anul trecut, Martin Schulz, președintele socialist german al Parlamentului European, care este în prezent unul dintre candidații de top ca viitor preşedinte al Comisiei Europene, a declarat: "Avem nevoie de un cartier general pentru misiuni civile și militare la Bruxelles și de trupe dislocabile".

În același timp, Comisia Europeană a venit cu propunerea de a "deține și opera" propriile drone de supraveghere.

În decembrie anul trecut, la o reuniune a Consiliului European, statele membre au fost de acord să "aprofundeze cooperarea în domeniul apărării". La o conferință de presă ulterioară, David Cameron a insistat că Marea Britanie va bloca deținerea și operarea propriilor active militare de către instituțiile UE.

Cu toate acestea, realitatea este că Marea Britanie nu poate face nimic pentru a opri un grup de state membre ale UE de a-şi crea forța lor de apărare "interguvernamentală" și de a cere UE s-o administreze.

Acum, în acest ultim interviu, Van Rompuy a declarat că Bruxellesul intenționează într-adevăr să creeze o frontieră națională a UE de la Cercul Polar la granița Turciei cu Irakul.

Acest lucru ar putea amenința legăturile comerciale și politice istorice ale Rusiei cu Europa de Est, așa că este puțin probabil că ruşii îl vor crede pe Van Rompuy, atunci când el insistă că UE nu are intenția de a crea o "schimbare geopolitică".

Prin 2007, José Manuel Barroso, portughezul fost maoist care este președintele Comisiei Europene, a declarat că îi place să compare Uniunea Europeană "cu organizarea unui imperiu". El a spus, "Avem dimensiunea unui imperiu. Cred că este o construcție măreaţă".

Interviul lui Van Rompuy arată clar că elita UE intenționează ca imperiul să se întindă tocmai până la marginea teritoriului Maicii Rusii.

Ca răspuns la interviul lui Van Rompuy, un purtator de cuvânt al Foreign and Commonwealth Office [Ministerul Afacerilor Externe britanic] a spus: "Diversitatea europeană înseamnă că o Europă one-size-fits-all nu va funcționa. Nu se poate impune o uniune federală strânsă peste un astfel de grup variat de state. Nu există voința politică de a se face acest lucru".

"Doar 31% dintre persoanele din Uniunea Europeană au o atitudine pozitivă faţă de UE. Două treimi cred că vocea lor nu contează în UE. Aceasta nu este vocea oamenilor, cea care afirmă că "Statele Unite ale Europei" este răspunsul la problemele lor. Trebuie să trataţi Europa ca o rețea, nu ca pe un bloc".

Vicepreședintele UKIP, Paul Nuttall, a spus că vorbele lui Van Rompuy "demonstrează mentalitatea expansionistă înfricoșătoare a fanaticilor federalişti". El a spus ca Van Rompuy "arată o rară fărâmă de onestitate atunci când recunoaşte că dorința UE de a se extinde vine fără nicio aprobare publică".

Vladimir Cijov, ambasadorul rus la UE, și Douglas Alexander, ministrul de externe din cabinetul-alternativă al opoziţiei, n-au fost niciunul disponibili pentru comentarii.


*     *     *
De văzut şi:

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):