14 ianuarie 2014

M-au tăiat de la râs


Au luat mai mult decât atât, bre nea' Tilică: au luat independenţa ! Ţi-au promis salariu dublu, fleţule, şi ţi-au luat independenţa ţării din mână ! Te-ai prins ?

(articol de Paul Everac, 2009)

   Nea Tilică Ciocănel e îngândurat, chiar posac:
   - M-au tăiat de la râs! îmi explică el, după ce insist să aflu ce are, m-au tăiat nemernicii, din motive de economie, fir-ar ei de ocară cu administraţia lor cu tot! Dar ştii cum: deabinelea!
   Din vorbă în vorbă aflu că nea Tilică făcea parte dintr-o echipă de râs, care se deplasa la diverse comedii televizive şi la un semnal se apuca să emită hohote.
   - Aveam râs bun, dom'le, sănătos, mă bâţâiam, făceam ca toţi dracii pentru o bucată de pâine, zice el. Mi-a fost suspect când ne-a imprimat de vreo două ori. Acum vira!, bagă caseta unde vor la replici, nu-i mai costă neam, dar eu ce fac? De la aplauze m-au tăiat, de la ţopăit în jurul ringului m-au tăiat, unde briciul lui Zevedei ajungem? Am mai fost în vreo două suite electorale, îmbrăcat în jerseu de culori diferite, de-acolo nu mi-a picat mare lucru. Cum nici cu votul la prezidenţiale nu pot să trăiesc cine ştie cât! Sigur că am făcut rost de mai multe peşcheşuri, de la mai multe partide, dar orişicât, e mălaiul slăbuţ. Unele minorităţi nu mai dau nimic, din cauza crizei.
   - Şi înainte ce făceai, domnu' Ciocănel?
   - Munceam! Aveam salariu, nu cine ştie cât, mai luam prime, ciubuce. Dacă aveam poftă de mai mult, mai boşcăneam şi la nişte firme, mai ascunse. Acum firmele au dat faliment, altele au plecat. Postu' mi s-a desfiinţat, pe urmă a dat şi uzina în primire, au făcut-o aşchii. Am mai lucrat puţinel la demolări, până m-am şontorogit. O vreme bunicică am ţinut casa dinspre aplaudaci şi râzători, acu' mă taie şi de-aici! Ce fac?
   - Revoluţionar n-ai fost?
   - Ba da, că m-au dus cu preşul! Spuneau atunci dimineaţa, la uzină, că dacă dăm de pământ cu dictatura ne dublează salariile. Că încetează mizeria! Că fiecare va câştiga cât va dori! Că o să fim liberi, să nu mai strigăm lozinci, să nu mai facem cultul personalităţii cu aplauze şi cu ochii ţintă la nea' Nicu. Că o să "trăim bine"!
   - Şi nu te-ai agitat ca lumea, n-ai luat şi dta brevet şi pensie de revoluţionar?
   - Nu, am stat ca prostul cu masele. Pe urmă am văzut băgăcioşi, ba şi unii care nu fuseseră deloc în ziua aia nicăieri, dar aveau rude bine înfipte, că se întind la mari pomeni. Mi-a fost scârbă. M-am apucat de râs profesionist. Aplauzele le ştiam mai dinainte. Atunci erau cam de frică, dar acum se plăteau! O vreme ieşea lozul, dar uite că s-a golit haznaua, tot de către pezevenghi. Ne-au spus atunci că ne dublează salariile, şi că libertate, şi că democraţie, şi c-o fi... c-o păţi... canci! Acu' trebuie să mă înfierbânt, ca să iau pitacul, dar nu pentru nea' Nicu, care ne făcu uzina, ci pentru alţi belengheri, care toţi vor să fie ca el, după ce au părăduit şi au dat de pământ cu tot ce au apucat!
   - Dar uzina aia nu era şi a dumitale ?
   - Într-un fel era. Ţineam şi eu de un căpeţel, aveam şi eu o iotă din ea, trebuia să mă întrebe şi pe mine ! Şi ţara era a mea, aveam şi eu o cirtă din ea, trebuia să mă întrebe şi pe mine ! Şi nu mofturi d-astea electorale, de care mi se rupe-n paişpe; chestii că unde mergem, unde ne băgăm înaintarea. La industrie nu, la agricultură nu, la comerţ nu, atunci unde Doamne iartă-mă !? La construcţii măi salcâm ! Pân' la urmă ni le-au luat veneticii pe toate ! Acu' îmi pierz şi ultimul job !
   - Au luat mai mult decât atât, bre nea' Tilică: au luat independenţa ! Ţi-au promis salariu dublu, fleţule, şi ţi-au luat independenţa ţării din mână ! Te-ai prins ?
   Nea' Tilică Ciocănel s-a cam zăpăcit. Ridică nişte ochi buimaci la mine, căută să se dumirească. Nu ştiu dacă l-am luminat. În orice caz: l-am tăiat şi eu de la râs !

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Mirel Axinte ("Bleen"), 2016: "A vorbi despre o Uniune a națiunilor e absurd atâta timp cât Uniunea în sine e o reacție împotriva națiunilor. Est-europenii au văzut aderarea la UE ca o ocazie pentru afirmarea națională, după 50 de ani de bocanc rus. Sunt națiuni tinere și întârziate, nedezvoltate, care nu și-au dus copilăria național-acneică până la capăt. De națiuni nu mai poate fi vorba în UE. Națiunea e un onanism sinucigaș și păgubos. Fuse și se duse. Da, noi, esticii, suntem neterminați național dar asta e, timpul nu stă în loc pentru noi. Nu ne-am exersat suficient statalitatea și națiunea dar nu ne mai putem întoarce în secolul XIX.
Singura șansă a UE e transformarea în federaţie.
E nevoie de federație din două motive:
1) Guvernările statelor, indiferent de ce grupări s-ar afla la putere, nu pot influența sau bloca politicile federale. Indiferent ce țăcăniți ajung la putere în unele state componente, UE și politicile federale nu sunt afectate.
2) Statele membre nu pot părăsi uniunea și nu se pot juca de-a șantajul.
Cum se vor împăca etniile, națiunile, într-o astfel de construcție federativă?
Cum se vor aglutina?
Imigrația din afara Europei și migrația în interiorul Europei. Ăsta e răspunsul. Marile centre urbane nu mai au identitate națională și acest trend se va extinde. Dinamica socială și economicătransformă identitatea națională în identitate europeană."


Mirel Axinte ("Bleen"), 2017: "Orice acțiune de subminare a suveranității naționale pentru occidentalizarea României e o acțiune benefică. Obiectivul final și idealul nostru ar trebui să fie topirea statalității românești într-un stat (federal/confederal) european-occidental. De fapt, nu ar trebui să fie, chiar ăsta e."

Postări populare (nu P.P.E. !):