"La calendele greceşti, bani mai mulţi ai să primeşti"

Prin anii '90 s-a lansat propaganda ticăloasă "România are o forţă de muncă ieftină şi calificată". Ticăloasă nu fiindcă n-ar fi fost adevărată, ci fiindcă s-a dovedit a fi un alibi al acaparării de către "capitalişti" a capacităţilor de producţie ("ca să vină investitorii, nu putem să-i speriem cerând de la început salarii mari"). Dar schimbarea de proprietate s-a făcut fără alte cheltuieli suplimentare cu "munca vie" (majoritatea costurilor de producţie creşteau mai repede decât fondurile de salarii, ca să vezi...). 

Apoi s-a lansat etapa următoare a propagandei: "ca să crească salariile, trebuie să crească corespunzător productivitatea muncii" (da-da, ia întrebaţi-i pe salariaţii Renault de la Dacia...). 

A devenit astfel o stare de permanenţă - mă rog, în privinţa părţii cu "ieftină", că mulţi şi-au luat lumea-n cap, la salarii potrivite pregătirii şi priceperii lor. Iar guvernelor le-a convenit: scăpau de cei mai activi şi mai nemulţumiţi, ba încă ăia le mai şi trimiteau valută în ţară.

Şi vine iar cu placa asta consilierul lui Isărescu, Adrian Vasilescu (face 78 de ani în 2014):

"Suntem deficitari în organizare. Noi, în România avem între cele mai mici preţuri din Europa. Dar şi cele mai mici salarii, dar nu poţi să compari salariile cu preţurile. Salariile se compară întotdeauna cu productivitatea muncii.

Productivitate fără organizare nu se poate. Avem cel mai mic preţ al benzinei din Europa. La carne, e cea mai ieftină. Nu nivelul preţurilor ne interesează ci mişcarea preţurilor."

 Ce să mai adaugi altceva decât vorba "dinozaurului tare în dinţi" (Paul Everac, "M-au tăiat de la râs"):

[...]
- Dar uzina aia nu era şi a dumitale ?
- Într-un fel era. Ţineam şi eu de un căpeţel, aveam şi eu o iotă din ea, trebuia să mă întrebe şi pe mine ! Şi ţara era a mea, aveam şi eu o cirtă din ea, trebuia să mă întrebe şi pe mine ! Şi nu mofturi d-astea electorale, de care mi se rupe-n paişpe; chestii că unde mergem, unde ne băgăm înaintarea. La industrie nu, la agricultură nu, la comerţ nu, atunci unde Doamne iartă-mă !? La construcţii măi salcâm ! Pân' la urmă ni le-au luat veneticii pe toate ! Acu' îmi pierz şi ultimul job !
- Au luat mai mult decât atât, bre nea' Tilică: au luat independenţa ! Ţi-au promis salariu dublu, fleţule, şi ţi-au luat independenţa ţării din mână ! Te-ai prins ?
Nea' Tilică Ciocănel s-a cam zăpăcit. Ridică nişte ochi buimaci la mine, căută să se dumirească. Nu ştiu dacă l-am luminat. În orice caz: l-am tăiat şi eu de la râs !