28 octombrie 2013

Ordin comun: "Demonizaţi judeţul !"


"Scoaterea județului din conștiința colectivă și înlocuirea lui cu regiunea, nu numai că va readuce România mai aproape de un proiect de care conștiința colectivă este străină - "România, stat federal" (federația presupune regiuni cu diferențe culturale si chiar etnice majore), dar va anihila unul dintre puținele repere administrative din conștiința statului la nivelul publicului."
Radu Baltasiu: "Federalizarea. O idee, sau un vector ?"
Tactici diferite la ţambalagiii băsişti şi USL-işti, dar cu un scop comun: promovarea noţiunii de regiune şi demonizarea noţiunii de judeţ.
Dan Tăpălagă, HotNews ("Ce se întâmplă în România baronilor"):
Baronii şi reţelele lor au transformat judeţele în mici republici autonome. Politicienii de la Bucureşti au devenit tot mai dependenţi de ei, mai ales în anii electorali. Aşa au ajuns ca baronii  să impună regulile descentralizării, să bata cu pumnul în masa miniştrilor cerând toată puterea. Imaginaţi-vă azi puternicii baroni locali având în subordine directă poliţia, fiscul sau alte pârghii financiare importante. Cine i-ar mai deranja cu anchete pe teme de evaziune sau corupţie? Cum ar arăta un judeţ ajuns integral la mâna unui mic grup de oameni?
Dan Tăpălagă, 2011: "La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde îți este bine. Până la urma va trebui să întelegem asta cu toții. Mai avem apoi de făcut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie să reușim un salt mental, de la patriotismul local și cel național la un fel de patriotism european, dacă-i putem spune așa".
"Val" Vâlcu, De Ce News ("Băsescu a făcut jocul UDMR. Ce va face Ponta?"):

În 2013, erau proiectate două procese complementare: regionalizarea și descentralizarea. Regionalizarea, care ar fi interpus o instituție între județ și Centru, a căzut. Traian Băsescu a blocat legea referendumului, pentru a destabiliza USL. Nu e o tragedie, se poate relua în 2014 sau după. Problema apare dacă se merge mai departe cu descentralizarea, ce nu necesită referendum. Astfel, vom avea 41 de microregiuni, iar toată puterea va fi transferată la nivelul județelor. Liderii UDMR ies în câștig: au două mici regiuni maghiare, Covasna și Harghita, în care dețin puterea absolută, oferită de guvernul Ponta și niciun control, odată ce nu mai există structuri intermediare. Dacă se făceau regiunile, era posibilă includerea într-o grupare mixtă, cu centrul în Brașov, ceea ce ar fi dat o șansă și românilor din enclava maghiară.
 "Val" Vâlcu, 2013 (despre "necesitatea" procurorului UE):  "Găselnița cu suveranitatea a mers cât a mers, dar acum mai mult încurcă. În Evul Mediu, suveranitatea asta avea un nume, un trup și, pe cap, coroană. Pe 14 iulie 1789, am aflat că suveran este poporul. Cu cât mai mare și mai tare, cu atât mai suveran. Cât privește românii, suveranitatea pe jumătate, din prezent, e mai rea decât pierderea totală a suveranității, într-o viitoare federație. Păi, într-o federație, capitala nu are doar drepturi, ci și obligații. Ți-o impune Bruxelles-ul un guvernator, ca în 2012, dar îl mai și schimbă, dacă o ia razna. Nici procurorul pan-european nu ne-ar strica. Dacă am fi într-o federație, alegerea lui Barroso s-ar face și cu voturile de la București, așa cum alegerea lui Obama s-a făcut cu voturile din Ohio."

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):