05 octombrie 2013

Dîncu: "Fără regiuni, România rămâne o ficţiune"


Convenţia de la Montevideo (din 1933) defineşte patru criterii de bază considerate şi azi ca fiind valabile în cadrul dreptului internaţional public, pentru definirea şi recunoaşterea internaţională a statului: (a) populaţie permanentă; (b) teritoriu bine definit; (c) guvern; (d) capacitatea de a intra în relaţii diplomatice cu alte state.

Prin implementarea Serviciului de Acţiune Externă al UE ("ambasadorii" UE şi "MAE" al UE) s-ar îndeplini - pentru UE - punctul (d), punctul (c) fiind deja rezolvat prin "lovitura de stat continentală" numită Tratatul de la Lisabona.

Vasile Dâncu (PSD) ne luminează: şi regiunile ar avea o parte din atributele unui stat naţional (identitate, o formă incipientă de guvern, şi viaţă economică proprie):
"Nici nu este nevoie să avem nişte regiuni care să aibă în acest moment nu ştiu ce consilii regionale puternice, să facem alegeri de preşedinţi, ne interesează în primul rând mecanismele de descentralizare care să creeze un spaţiu de planificare [="guvern incipient"] şi de modernizare a administraţiei în aceste zone. Un judeţ singur nu are forţă, nu poate să planifice singur decât într-un context mult mai larg, vorbim de infrastructură, vorbim de complementarităţi care se nasc între judeţe. Vorbim despre modul în care ne integrăm în Europa, nu ne integrăm cu judeţe mici, trebuie să ne integrăm cu regiuni mai mari care să aibă forţă, să aibă identitate, să le putem construi o viaţă economică proprie. România poate fi întărită şi se poate întări numai dacă vom avea regiuni puternice. Altfel rămâne o ficţiune şi rămânem la nivelul acesta de subdezvoltare în care suntem în acest moment, pe ultimele locuri în Europa."


Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: