05 octombrie 2013

Dîncu: "Fără regiuni, România rămâne o ficţiune"


Convenţia de la Montevideo (din 1933) defineşte patru criterii de bază considerate şi azi ca fiind valabile în cadrul dreptului internaţional public, pentru definirea şi recunoaşterea internaţională a statului: (a) populaţie permanentă; (b) teritoriu bine definit; (c) guvern; (d) capacitatea de a intra în relaţii diplomatice cu alte state.

Prin implementarea Serviciului de Acţiune Externă al UE ("ambasadorii" UE şi "MAE" al UE) s-ar îndeplini - pentru UE - punctul (d), punctul (c) fiind deja rezolvat prin "lovitura de stat continentală" numită Tratatul de la Lisabona.

Vasile Dâncu (PSD) ne luminează: şi regiunile ar avea o parte din atributele unui stat naţional (identitate, o formă incipientă de guvern, şi viaţă economică proprie):
"Nici nu este nevoie să avem nişte regiuni care să aibă în acest moment nu ştiu ce consilii regionale puternice, să facem alegeri de preşedinţi, ne interesează în primul rând mecanismele de descentralizare care să creeze un spaţiu de planificare [="guvern incipient"] şi de modernizare a administraţiei în aceste zone. Un judeţ singur nu are forţă, nu poate să planifice singur decât într-un context mult mai larg, vorbim de infrastructură, vorbim de complementarităţi care se nasc între judeţe. Vorbim despre modul în care ne integrăm în Europa, nu ne integrăm cu judeţe mici, trebuie să ne integrăm cu regiuni mai mari care să aibă forţă, să aibă identitate, să le putem construi o viaţă economică proprie. România poate fi întărită şi se poate întări numai dacă vom avea regiuni puternice. Altfel rămâne o ficţiune şi rămânem la nivelul acesta de subdezvoltare în care suntem în acest moment, pe ultimele locuri în Europa."


Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: