14 septembrie 2013

Prin lăudarea lui Viktor Orbán, de fapt ruşii îl fac anti-model (pentru europeni)



Că doar n-ar putea fi altceva, n'aşa ?!

Vocea Rusiei:

Miracol economic maghiar în pofida UE

În Ungaria, inflaţia a atins un nivel minim record în perioada începând din iunie 1974. În pofida acestui fapt, conducerea UE acuză Guvernul maghiar că nu luptă îndeajuns împotriva crizei.

Datele publicate de Biroul Naţional de Statistică din Ungaria (KSH) i-au surprins chiar şi pe experţii locali. Încă în iulie, nivelul inflaţiei a fost de 1,8% şi analiştii aşteptau că el se va reduce maximum până la 1,7%. Dar, în august, rata inflaţiei a atins nivelul record de 1,3%.

În ce mod, în perioada crizei financiare, inflaţia din Ungaria a ajuns la nivelul din anul 1974, epoca socialismului de stat şi a reglementării administrative a preţurilor? Din păcate, funcţionarii de la Bruxelles cu reţetele disciplinei fiscale şi consolidării funcţiilor de supraveghere ale BCE, nu au nimic comun cu toate acestea. Inflaţia nu s-a redus din cauza Bruxellesului, ci a măsurilor anti-criză ale Cabinetului maghiar.

Viktor Orban se orientează spre transformările socio-economice la nivel naţional, fără a ţine seama de strigătele de la Bruxelles. Între altele, începând din ianuarie 2013, Cabinetul a redus preţurile la gaz, electricitate şi încălzire cu 10%, obligând societăţile de administrare să acopere cheltuielile. Atunci UE a început să vorbească despre subminarea principiilor economiei de piaţă, despre faptul că nu au fost îndeplinite recomandărilor Comisiei Europene şi populism.

Chiar şi agenţia oficială EC Eurostat a fost obligată să constate că ţara a ieşit din recesiune: Guvernul reuşeşte să menţină deficitul bugetar în cadrul celor 3% din PIB cerute de UE, iar la sfârşitul anului se aşteaptă o reluare a creşterii economice stabile. Reiese că în unele cazuri este mult mai profitabil să păstrezi independenţa politicii monetare proprii?

„Miracolul economic maghiar”, despre care au început să vorbească unii experţi, poate obliga UE şi alte instituţii să reexamineze punctele de vedere legate de locul şi rolul Europei de Est. După cum au arătat evenimentele din ultimii ani, criza a afectat în primul rând Grecia, Portugalia, Spania şi Irlanda şi nu Europa de Est.

Toţi cunosc normele acordurilor de la Maastricht, criteriile unirii ţărilor în Zona Euro, criteriile activităţii eficiente a unor anumite instituţii. Dar ele nu au fost respectate. Normele financiare şi economice au fost încălcate de toţi, însă est-europenii au fost mai prudenţi decât colegii lor vest-europeni din UE.

„Occidentul trece printr-o criză şi un deficit al rolului de lider, el este în căutarea unor răspunsuri la o serie de provocări noi”, aşa a caracterizat situaţia actuală din Europa şi din lume, publicaţia americană The American Interest. Nu este de mirare că anumite ţări europene încearcă să soluţioneze problemele care apar pe baza propriilor idei şi concepţii. Se pare că Ungaria a devenit „prima rândunică” pe această cale.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

László Tőkés, 2012 (la congresul PPE de la Bucureşti): "Consider că toată problematica minoritară, a regiunilor dezavantajate, locuite de minoritari ar trebui să fie cuprinsă în politica de coeziune a Europei unite şi prin aceasta să se încerce depăşirea crizei generale a Europei unite. Între cauzele crizei se numără şi moştenirea comunistă, care ne frământă şi astăzi. Noi considerăm că problema regiunilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specifică românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării. Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România."

Postări populare (nu P.P.E. !):