01 septembrie 2013

"Duda zilei", iulie-august 2013


iulie

1. Ponta vorbeşte la plural despre o aşa-zisă "relaţie specială" cu R.P. Chineză. Este de înţeles, din moment ce căsătoria sa civilă a avut loc la Ambasada României de la Beijing.
   "Relaţia de iubire între România şi China e foarte veche.
Faptul că sunt primul şef de Guvern din regiunea europeană care e primit şi de preşedinte şi de prim-ministru e tot un semn că iubirea veche nu se uită. De fiecare dată când mă întorc acasă, iau cu mine un sentiment care s-a transmis din generaţii şi pe care nu trebuie să-l pierdem."


2. Ponta vrea parteneriat strategic cu R.P. Chineză, dincolo de domeniul economic:
 
  "Ne-am dori - anul viitor sunt 65 de ani de relaţii diplomatice - să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică care este cea de substanţă, dar şi culturală, educaţie şi alte domenii."


4. Băsescu nu recunoaşte că la referendumul din 2012 s-a îndeplinit cvorumul de validare şi condiţia de demitere: "Recensământul face o situaţie a populaţiei care locuieşte în România, nu a milioanelor de majori care sunt în afara frontierelor".
  
Iar USL doar dă din gură şi nimic altceva. În 2012 a produs o situaţie de (aparentă) nevalidare, prin Căcărău, care a promulgat reintroducerea cvorumului, remodificarea legii referendumului de către majoritatea nouă, a USL. A promulgat-o imediat ce a sosit, mai putea aștepta perfect legal 20 de zile sau returna legea la parlament, oricum după 29 iulie (ziua votului). Fără promulgarea cu pricina, referendumul nu se mai ținea cu cvorum, iar rezultatul era altul.
   Băsescu le este util. În impostura sa de mim al dreptei, o compromite şi ţine la un loc electoratul USL, căruia i se arată "inamicul guvernării", pe care de fapt o ajută. De exemplu, prin aprobarea cvorumului de 30% de către Echipa Băsescu de la CCR.
 

5. Este aproape sigur - nu va fi în acest an referendumul de regionalizare (de "revizuire a Constituţiei").
  Secretarul Comisiei de la Veneţia:
"Suntem foarte bucuroşi că am aflat că este puţin probabil ca această reformă să fie adoptată anul acesta şi că va fi mai mult timp pentru discuţii."
  Dragnea: "Dacă nu vom face referendum în acest an, avem o variantă de rezervă în limitele actualei Constituţii care să facă o jumătate de pas, urmând ca cealaltă jumătate de pas să fie făcută anul viitor.Am discutat ieri cu primul-ministru şi a rămas că ne gândim în continuare şi analizăm în continuare."


6.
Consilierul lui Băsescu, Cristian Diaconescu, are viziuni gen Ceaşcă ("România nu se va întoarce la capitalism nici când va face plopul mere şi răchita micşunele").
   "Se lucrează la o propunere de includere în Constituţie a faptului că procesul participării României la NATO şi UE este ireversibil".
  
Dar se face că nu ştie ce planuri sunt cu UE, printre ele chiar şi dizolvarea NATO. Şi-apoi, dacă astea două îşi vor schimba cândva numele (cum s-a trecut de la CEE la uE) - schimbăm Constituţia atunci, ca "neactualizată"?!
   "Elemente care consacră funcţionarea statului român în condiţii unitare, elemente care să securizeze afilierea României la UE şi la NATO. Acum un an, nu credeam că mai este nevoie. Acum sunt ferm convins că este nevoie. Să ştiţi că nu întâmplător ne-am trecut în program şi noi, la fundaţia noastră, Mişcarea Populară, afirmaţia că participarea la NATO şi la UE este unica variantă pe care se poate construi o Românie modernă. Dumneavoastră v-aţi dori să fie reversibile? Eu nu-mi doresc să fie reversibile. Eu nu-mi doresc ca acest lucru să fie reversibil."
 

7. În Polonia se vede foarte clar ce înseamnă să faci opoziţie reală, nu să o mimezi precum PnL şi PD(L):
- 2003, au fost de acord cu introducerea în Constituţie a trecerii "la moneda unică a UE" prin lege (fără o altă revizuire a Constituţiei - Articolul 137.2.), şi au mimat protestul împotriva falsificării referendumului
- 2013, PDL votează în Comisia de revizuire a Constituţiei pentru introducerea noţiunii de "regiune", un nou alineat la Articolul 137 - "BNR nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului" şi transferul de atribuţii de la BNR la Banca Centrală Europeană (DUPĂ ce declarase că "se retrage din Comisie")

   Premierul polonez: "Nu vom intra în zona euro fără să schimbăm constituţia. Nu avem majoritatea necesară în prezent, iar intuiţia îmi spune că nu o vom avea nici în mandatul următor. Schimbarea constituţiei necesită sprijinul a două treimi din parlamentari, majoritate pe care guvernul nu o are, întrucât principalul partid de opoziţie, PiS, se opune adoptării euro. Umătoarele alegeri parlamentare au loc în 2015, iar mandatele durează patru ani, astfel că procesul de aderare la euro ar putea rămâne blocat cel puţin până în 2019."

8. Ce spune, de fapt, Ponta? Păcăleşte lumea să vină să voteze regionalizarea şi mandat prezidenţial "de patru ani, dar nu începând de acum"? A hotârât deja USL să amâne referendumul?
   "Dacă noul preşedinte candidează pentru un termen de cinci ani, nu de patru, cum e trecut în revizuire, primul lui mandat va fi de cinci ani. Toate celelalte prevederi se aplică evident de la intrarea în vigoare a noii Constituţii."
  
Fusese întrebat dacă, în varianta în care referendumul pentru revizuirea Constituţiei va avea loc în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, noua Constituţie se va aplica şi viitorului preşedinte.
   Dar noua Constituţie ar intra în vigoare la data aprobării ei prin referendum (Articolul 153, modificat), deci după ce referendumul ar fi declarat de către CCR ca fiind validat şi aprobat, oricum în mai puţin de două săptămâni, cât ar mai trece până la cel de-al doilea tur de scrutin, la care s-ar adauga zilele "procedurale" ulterioare. Ar mai fi o incertitudine, dacă preşedintele în funcţie la acel moment (actualul sau eventual Căcărău, ca interimar) ar promulga la timp decretul de intrare în vigoare a noii Constituţii.


10. Elev "absolvent de bacalaureat" la Liceul Dimitrie Bolintineanu, despre viitorul ţării: "Nu-nțeleg despre ce vorbești. Lasă-mă, frate, cu prostii de-astea."
Rep.: Dar tu, așa, ești om de Bac?
M.N.: Băi, ascultă, noi nu sîntem mai proști. Nu sîntem. Mă cac pe cartea ta, dacă n-a făcut bani. Ce-mi pasă mie? Io merg mai departe cu diploma asta. Am terminat liceul? L-am mîncat pe pîine?
Rep.: Și taică-tu ce zice?
M.N.: Tata, toată familia mea are mîndrie. Moșu’ începe să povestească cum a fost, ce-a fost pe vremea lui. Hai, nene, lasă-mă! Aduc banul în casă, să mă lași!
Rep.: Zi-mi de profesori. Ai dat șpagă?
M.N.: Dacă am dat sau nu, nu este treaba ta. Nu este treaba ta.
Rep.: Cum vezi tu viitorul țării?
M.N.: Nu-nțeleg despre ce vorbești. Lasă-mă, frate, cu prostii de-astea. Țara mi-a dat halău? Nu, amărîții ăia.
Rep.: Șaorma?
M.N.: E cea mai bună haleală de pe lume. Ever!


11. Băsescu joacă teatru: trimite la reexaminare (la parlament) legea "democraţiei 30%", declarată ca fiind constituţională de către Echipa Băsescu de la Curtea Constituţională. Să-i mai prostească niţel pe cei dispuşi să se lase prostiţi ("uite, eu nu sunt de acord; ce dacă oamenii mei de la CCR sunt ?!").
   "În lipsa unei participări de cel puţin jumătate plus unul din corpul electoral, apreciem că noua variantă de reglementare a cvorumului de participare, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului. A modifica voinţa puterii constituante originare, neţinând cont de principiile generale, intangibile ale statului român prin utilizarea unor instrumente legale inferioare ca forţă juridică, aduce atingere Art. 1 şi Art. 2 din Constituţie. Art. 2 din Constituţie stabileşte principalele coordonate în care se poate exercita suveranitatea naţională precizând că aceasta se exercită fie direct de către popor, fie indirect, prin organele sale reprezentative."
 

12. USL pune bazele federalizării României. Să vedem dacă şi aberaţia asta va trece de CCR (precedente, sunt). 
   Dragnea: "Un principiu esenţial, steagurile proprii să poată fi arborate pe instituţii publice, primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate autorităţilor locale. Vreau să adoptăm cât mai repede acest act normativ care să reglementeze un domeniu care, în mod inexplicabil, a rămas negrelementat, şi anume să se creeze, pe de o parte, posibilitatea legală prin care o autoritate locală să adopte un steag propriu, iar pe de altă parte să stabilim nişte reguli minimale."

13. Scandalul
stârnit de Valer Marian îl ajută pe Ponta, lovind în Dragnea (pericolul principal din PSD, şi aliatul principal al lui Căcărău). DNA începuse urmărirea penală în cazul lui Dragnea de aproape un an (fraude la referendumul din 2012), dar până acum nu s-a înaintat aproape deloc.
   Valer Marian va prezenta şi înregistrări, ceea ce ar însemna o activare neaşteptată a cazului, ori măcar a atenţiei publice. Se expune destul de mult, fie la infracţiunea de denunţare calomnioasă, fie la cea de tăinuire: de ce a ascuns probele, dacă le deţinea ? Ori - mai plauzibil - i le-a pus "cineva", recent, la dispoziţie ? În ce scop, în afară de acela de a "legenda" modul de obţinere a lor ("cineva din grupul în care au avut loc discuţiile") ?
   Poate fi un mijloc de presiune pentru a debloca regionalizarea, ajungându-se la o formulă negociată de revizuire a Constituţiei (PDL a dat mereu semnale în acest sens), iar maselor li se va explica de ce trebuie să plece Dragnea - printre altele, ca să fie certitudinea că referendumul constituţional "nu va mai fi fraudat".
 

14. Dispariţia suveranităţii naţionale ar fi ceva pozitiv, conform unui tonomat USL ("Val" Vâlcu, despre "necesitatea" procurorului UE): "Găselnița cu suveranitatea a mers cât a mers, dar acum mai mult încurcă. În Evul Mediu, suveranitatea asta avea un nume, un trup și, pe cap, coroană. Pe 14 iulie 1789, am aflat că suveran este poporul. Cu cât mai mare și mai tare, cu atât mai suveran. Cel mai suveran pare a fi, în zilele noastre, poporul american. Are armată, ambasadori, o singură capitală federală, un procuror general, un singur șef de stat. Desigur, a fost dureros pentru Delaware, primul stat care a ratificat Constituția SUA, să renunțe la suveranitate. Dar, uite că ăia 800.000 de locuitori care trăiesc astăzi pe teritoriul delawarez, egal ca suprafață cu județul Alba, nu suferă că fac parte dintr-o uniune cu capitala Washington, în loc să fie suverani la ei în Denver-gară.
   Cât privește românii, suveranitatea pe jumătate, din prezent, e mai rea decât pierderea totală a suveranității, într-o viitoare federație. Păi, într-o federație, capitala nu are doar drepturi, ci și obligații. Ți-o impune Bruxelles-ul un guvernator, ca în 2012, dar îl mai și schimbă, dacă o ia razna. Nici procurorul pan-european nu ne-ar strica.
   Dacă am fi într-o federație, alegerea lui Barroso s-ar face și cu voturile de la București, așa cum alegerea lui Obama s-a făcut cu voturile din Ohio. Astfel, șeful Comisiei Europene nu și-ar mai permite să dea 11 porunci românilor, ci i-ar porunci guvernatorului. La fel ca polițiștii, la miting, dar cu mai mult succes, fiindcă, nu-i așa, am renunțat la suveranitate, în favoarea Bruxelles-ului."
 

15. PDL şi USL îşi aruncă de la unul la altul pisica moartă a blatului PDUSL-KazMunaiGaz (încheiat pe cârca noastră). PDL a contestat memorandumul, dar "parafarea finală" i-a dat-o Echipa Băsescu de la Curtea Constituţională. Iar el retrimite - de chichi - legea de aprobare înapoi la parlament.
   “Nu mai era timp de aşteptat”. Aşa justifică Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, la INTERVIURILE GÂNDUL, rapiditatea cu care statul a căzut la înţelegere cu kazahii, deţinătorii grupului Rompetrol, pentru ca Guvernul să nu mai pretindă datoriile istorice de 517 milioane de euro ale rafinăriei Petromidia, primind în schimb 44,6% din acţiuni, o ofertă de 200 de milioane de doari pentru 26,6% dintre acestea şi garanţia că restul de 18% nu vor fi diluate în următorii ani.
 

16. Guvernul Ponta se comportă în faţa FMI ca un elev în faţa profesorului. Mai şi spune că va cere voie la FMI pentru reducerea TVA la pâine, iar directorul FMI trasează directivele noului acord. Băsescu spusese la ce ar "folosi" un nou acord: pentru trecerea la euro. Ungurii i-au pus în vedere FMI-ului să se care din Ungaria, "ai noştri" ne scot ochii cu franzela mai ieftină cu 10 bani. 
   Potrivit ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, partea română îşi propune să abordeze în negocierile cu FMI posibilitatea reducerii la TVA-ul pentru pâine, acest obiectiv fiind considerat unul foarte important pentru guvernul Ponta.
   Directorul general al FMI a arătat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă, pentru a beneficia de întreg potenţialul uman şi tehnic din aceste societăţi. "Acest set de reforme va face parte din noul program", a spus Lagarde.


17. Germania (prin Deutsche Welle) îşi exprimă nemulţumirea că în România s-ar putea ivi un partid conservator şi eurosceptic (Partidul Noua Republică). De asemenea, recunoaşte că PDL a fost doar o imitaţie de partid de dreapta.
   "Realitatea este că principalul adversar al unei Noi Republici afiliate la ACRE, nu va fi guvernul USL, în ciuda retoricii ofensive practicate de Mihail Neamţu. Adevăratul adversar îl reprezintă competitorii de dreapta din familia PPE, care vor fi primii incomodaţi de un nou mesaj de drepta cu nuanţe eurosceptice. Adevăratul adversar îl reprezintă dreapta liberală (fie că vorbim de PDL, Mişcarea Populară, sau parţial PNL) cu care va concura pe piaţa politică internă. Dreapta liberală care domină astăzi cercurile politice din preajma preşedintelui Băsescu îl privesc cu multă circumspecţie pe Mihail Neamţu din cauza conservatorismului său, pe zi ce trece tot mai sincer, şi nu vor ezita să-i pună discret toate piedicile posibile. Conservatorismul PDL a fost doar o faţadă, un captatio adresat unui electorat naiv, dar în clipa în care un conservatorism adevărat îşi va face apariţia, vom asista la delimitări categorice."


18. A "transpirat" valoarea redevenţelor pentru exploatarea gazelor de şist: "3,5%", zice Realitatea TV.
  
Chiar presupunând că ar fi vorba de minimul prevăzut de Legea Petrolului (3,5%-13% la gaze), maximul posibil de 13% tot ar fi sub jumătatea nivelului redevenţelor din Africa (plus impozitarea, acolo fiind mai mare de 16% !)
   În România, 3,5% din 100% (redevenţă) şi apoi 16% din restul de 96,5% ar da o impozitare totală de nici 19% (calculată brut).
   Guvernul Ungureanu "desecretizase" contractele cu Chevron, şi erau aceleaşi cifre la redevenţă. Dacă în cazul Petrom-OMV se poate uza de pretextul că "se poate umbla la redevenţe doar din 2014", în cazul gazelor de şist este clară complicitatea guvernelor. La OMV contractul este pe 10 ani, la Chevron - pe 30 de ani.


 21. Băsălăii vor o simulare electorală?
   Primarii PDL din judeţul Argeş (22 buc.) care au plecat la "(P)MP" ar trebui să-şi recupereze funcţia în alegeri locale parţiale anticipate. Legea spune că în caz de demisie din partidul său, primarul îşi pierde funcţia în care a fost ales.
   Dar, NU ! Filiala PDL Argeş a dat o mână de ajutor Mişcării Populare: i-a exclus, deci pot rămâne în funcţie în continuare, ca mişcători populari. Se pare că manevra nu era ştiută la nivelul conducerii centrale a PDL, cel puţin nu şi de Sulfina Barbu.
   Coincidenţa dracu', au plecat taman când EuroBăse făcea o vizită prin judeţul Argeş. Iar manevra a fost efectuată de controversatul Andrei Mircea (fratele unui avocat care a prestat pentru Băsescu), care şi-a dat demisia din PDL în aceeaşi zi (era preşedintele filialei Argeş).
   Ori Blaga este învârtit în foi de viţă, ori "conflictul Băsescu-PDL" este o cacealma: primarii au fost excluşi din PDL chiar de către Mircea Andrei... omul pus de Blaga ca să "reorganizeze" filiala PDL Argeş.
 

22. Mişcarea Populară este de fapt o mişcare de colaborare cu PSD/USL. PDL nu-i îndeajuns de cooperant, mai ales în chestiunea regionalizării.
   Vasile Gherasim merge la Partidul Mişcarea Populară, care ar susţine "proiectele". Într-o eventuală (altă ?) majoritate din actualul parlament:

   "De o bucată de vreme, adică imediat după congres am constatat că nu mai există niciun fel de interes pentru a susţine anumite proiecte promovate de mine, inclusiv Legea Capitalei, Zona Metropolitană, dezvoltarea regională, proiecte în care m-am implicat atât ca parlamentar, cât şi ca sociolog. Nu mai există nicio preocupare la ora actuală pentru susţinerea unor proiecte majore, nu numai pe linia dezvoltării Capitalei sau a Zonei Metropolitane, în general, proiecte majore nu mai sunt susţinute de către PDL."
 

23. Pe ce se bazează? Şi de unde va da înapoi banii (pe care acum îi împrumută)?
   Achiziţionarea de către GFR şi a 75% din HŽ Cargo ("CFR-ul Marfă" din Croaţia) nu pare a-i pune probleme, inclusiv sub aspectul concurenţei (Croaţia este stat UE). În România, "un operator poate avea o cotă de piaţă de maximum 40%", iar GFR va trece de 70% dacă se va finaliza privatizarea.
   Dar guvernul încă n-a semnat contractul de privatizare, iar Consiliul Concurenţei poate fi notificat (de către GFR) spre a aviza tranzacţia doar după ce guvernul ar semna contractul. Care prevede un termen de cel mult două luni pentru plată, termen care ar curge începând din 20 iunie.
   Este în pregătire o hotărâre de guvern "cu dedicaţie", care îi va facilita plata în 10 zile după obţinerea avizului Consiliului Concurenţei, dar nedepăşind 150 de zile de la semnarea contractului (mai câştigă trei luni).
 

24. USL vrea "bani, acum!". Intenţia de a vinde participaţia statului la Romtelecom (de 45,99%) asta ar indica.
   Din profitul pe 2012, de 312,6 milioane de lei (impozit calculat: circa 50 de milioane de lei), statului i-ar reveni 45,99%, adică aproape echivalentul valorii nominale a acţiunilor deţinute, 143,7 vs 146,4 milioane de lei (valoarea nominală a acţiunilor).
   Admiţând că o parte ar rămâne în companie pentru investiţii, vânzarea participaţiei ar echivala valoric cu "partea din profit trasă la buget" pe 1-2-3 ani, după care statul ar lua anual de la Romtelecom doar 50 de milioane, faţă de 170,7 milioane acum (50 de milioane plus partea impozitată din cota-parte din profit). Calcul estimativ, folosind datele din 2012.
   "Bună" afacere!
 

25. Privatizarea CFR Marfă, "trântită" ca să poată participa la reluarea ei "cine trebuie"? Unii care au aflat după închiderea procedurii de licitaţie că o parte din datoriile societăţii vor fi anulate.
   Una dintre soluţiile lui Fenechiu: "reluarea privatizării în cel mai scurt timp, mulţi din cei care au crezut că mimăm o privatizare sunt interesaţi".
   Iar Băsescu participă la scenariu, neconvocând CSAŢ spre a se anula privatizarea, (re)declarând CFR Marfă întreprindere strategică, cum o mai făcuse anterior CSAŢ, apoi revenise "fiindcă nu a fost de acord FMI".
   Ponta declară că ar avea în vedere o restructurare şi management privat, dar posibilitatea reluării privatizării rămâne, dacă CSAŢ nu acţionează.
 

26. Militarizarea UE. Noi propuneri franco-germane care duc spre crearea "armatei UE", înaintea unui foarte important Consiliu European din decembrie, pe teme de securitate.
   Dacă în NATO deciziile se iau prin consens, nu e clar care ar fi mecanismul prin care trupe din state UE ar putea fi angajate în "soluţionarea rapidă a crizelor".


28. Bogdan Niculescu Duvăz (PSD): "Trebuie găsit un nou model al coeziunii europene: prin conştiinţa cetăţeniei".
   "Eurobarometrul arată că, dacă identitatea europeană se bazează doar pe economie, atunci oamenii se vor îndepărta de UE care a integrat sacrificiile economice mai repede ca beneficiile cetăţeneşti. Dacă temelia identităţii europene reprezintă doar o mai strânsă legătură economică şi financiară între statele membre, atunci revenim fără să vrem la un model primar de agregare a conştiinţei europene de tipul Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului. În condiţiile în care perspectiva economică este încă temătoare pentru majoritatea europenilor - care cred că situaţia economiei va fi mai rea sau la fel de grea ca până acum - trebuie găsit un nou model al coeziunii europene: prin conştiinţa cetăţeniei."
 

29. Privatizarea CFR Marfă, trecută şi în textul noului acord cu FMI. Nu cumva să "scape", adică să rămână la statul român dacă actuala "privatizare" va eşua.
   "Legat de CFR Marfă, miercuri vă prezentăm exact prevederile. Este o prevedere foarte bună pentru România şi foarte proastă pentru unii", a spus Ponta.
   Solicitat să precizeze pentru cine anume este o prevedere proastă, Ponta a spus că pentru "toţi cei care se bucură la lucruri mici".
 


30. Conducerea PDL s-a întâlnit cu delegaţia FMI ca să-şi dea girul pentru un nou acord, pe care USL este pe cale să-l semneze. Acord pe care şi PDL l-ar fi semnat, de asemenea, dacă mai era la guvernare.
   "Obiecţiile" PDL sunt minore, şi de fapt sunt o propagandă servită electoratului anti USL.  Ialomiţianu (PDL): "Nu consider că s-ar impune să luăm un nou împrumut ! Dar, un acord de tip preventiv este bun, fiindcă dă garanţia că România a ieşit din criză şi că face progrese în planul dezvoltării economice."
   Nu am auzit nicio voce autorizată din PDL care să conteste oportunitatea unui nou acord, după cum nici n-am aflat despre vreo întâlnire a FMI cu PP-DD, care are cam aceeaşi pondere în parlament ca şi PDL.
 

31. Circoteca din jurul CSAŢ în chestiunea CFR Marfă, la care acum s-a adăugat şi desecretizarea aprobării privatizării, are rolul de a induce impresia unui conflict major Ponta(&USL) vs Băsescu.
   Când, de fapt, chiar acea şedinţă CSAŢ dovedeşte contrariul! Atunci s-a aprobat scoaterea CFR Marfă din categoria întreprinderilor strategice (era de ajuns un singur vot contra - al lui Băsescu, de exemplu - ca să nu se aprobe!). Fusese clasificată astfel la un CSAŢ anterior, şi scoasă apoi, la intervenţia lui Ponta:
"Avem de luat şi decizia politică referitoare la CFR Marfă, pentru că s-a dat o decizie a CSAŢ şi acolo, împreună cu preşedintele, amândoi, trebuie să discutăm cu delegaţia FMI, pentru că obligaţia privatizării CFR Marfă este trecută în acord din februarie deja. Ori, dacă noi ne-am răzgândit, trebuie să fie de acord şi ceilalţi."
   "Ori", dacă ar fi existat o diferenţă de vederi, Băsescu putea să nu aprobe reintrarea CFR Marfă în procedura de privatizare, plasând USL într-o relaţie dificilă cu FMI. Sau, cum ar veni, CSAŢ e de chichi, face ce vrea FMI ("care n-a fost de acord cu primul CSAŢ"). Iar "garanţiile" că privatul ar respecta obligaţiile de natură militar-strategică - doar vorbe scrise pe hârtie.
 


august

1. Convocarea şedinţei CSAŢ se face, de fapt, pentru a-l ajuta pe Ponta. Privatizarea CFR Marfă este o chestiune greu de "vândut" propagandistic electoratului PSD şi USL. 
   Iar o blocare a privatizării prin CSAŢ l-ar scoate pe Ponta din încurcătură, după cum şi o reconfirmare a continuării ei i-ar atenua imaginea de "autor principal" ("Băsescu a fost şi el de acord"). 
   În acordul cu FMI este trecută luna septembrie ca termen final de încheiere a privatizării, deci iese din discuţie, deocamdată, o reluare a sa cu un alt cumpărător.


2.
Cei doi complici, Băsescu şi Ponta, nu reuşesc decât să se autocompromită în urma bâlciului CSAŢ - CFR Marfă. Ies la iveală manevrele lor mai vechi sau mai noi:
  
Ponta spusese că "în cazul eşecului privatizării voi introduce managementul privat", dar a introdus privatizarea CFR Marfă în noul acord cu FMI. Nu cumva să scape, să rămână la statul român. Iar când a fost scoasă din lista de întreprinderi strategice (neprivatizabile), a fost de acord în CSAŢ-ul din februarie 2013, deşi un singur vot contra (al lui) ar fi anulat privatizarea. Ultimul CSAŢ nu a (re)avizat privatizarea - să vedem, o va anula, după cum a declarat?
   Ministrul transporturilor Băsescu răspundea de programul de dezindustrializare PSAL, pe vremea guvernării CDR-PD-UDMR (când s-a spart SNCFR în trei, să se vândă mai uşor). A şi invitat - atunci - companii străine să vină la privatizare, şi nu numai la CFR Marfă, ci pentru tot sistemul feroviar. CFR Marfă devine falimentară în guvernarea PDL-UDMR, adică tocmai înainte de privatizare, iar în CSAŢ-ul din toamna 2011, Băsescu impune privatizarea majoritară (51%), deşi se convenise iniţial cu FMI doar un pachet de 20%.
 


4. Guvernarea USL vrea să omoare micile afaceri prin supraimpozitarea "locuinţelor - puncte de lucru" şi a chiriilor. De asemenea, se loveşte în familiile cu un soţ casnic. Sugestia a venit din partea "mediului de afaceri".
   În prezent, în cazul unui apartament trecut pe persoană fizică, impozitul nu este diferenţiat dacă proprietarul îl foloseşte în scopuri comerciale sau dacă îl utilizează ca locuinţă. Atunci când se vor aplica prevederile din scrisoarea de intenţie convenită cu FMI, proprietarul apartamentului va plăti impozit ca o persoană juridică dacă îl va folosi în scopuri comerciale - magazin, cabinet medical, birou notarial etc.
   O altă măsură care ar fi trecută în scrisoarea de intenţie cu FMI, dar pe care autorităţile nu s-au hotărât încă dacă să o dezmintă sau nu, prevede ca bărbaţii cu venituri mari care au soţii casnice să plătească, începând cu 2014, contribuţii la pensii şi la asigurările sociale în contul acestora. De asemenea, aceşti contribuabili ar urma să cotizeze şi la asigurările sociale ale copiilor majori care nu s-au încadrat în muncă.


5.
Ponta şi Băsescu trag sforile ca referendumul de regionalizare (de "revizuire a Constituţiei") să apară ca o simplă formalitate, la acel moment fiind deja făcuţi "paşii esenţiali". Rămâne neclar cum va fi implementat obiectivul comun nedeclarat - eliminarea judeţelor.
 
   Ponta: "Regionalizarea este un proiect al României. Eu nu cred că trebuie să reinventăm roata, dar nici să ne opunem atunci când se dovedește eficientă. Se va întâmpla în acest mandat, dacă vreți să fiu foarte politic și diplomat. Planul B este că regionalizarea va fi anul viitor. Nu este doar o amânare, ci și o pregătire mult mai minuțioasă."
   Băsescu: "Sigur că toţi plecăm de la premisa că o reorganizare a teritoriului trebuie făcută. Organizarea actuală este din 1968. Nu corespunde nici nevoilor de dezvoltare regională, pentru că practic proiectele la nivel local se gestionează în interiorul unui judeţ de multe ori fără legătură a infrastructurilor cu dezvoltările din judeţele limitrofe, pe de altă parte este clar că administrarea pe judeţ este extrem de costisitoare. O reorganizare administrativă se impune, după mine chiar dezbaterea a pornit greşit la nivel politic."
 

6. Ponta - prins cu minciuna, iar (o parte din) PnL dă din gură ca să se afle-n treabă, de parcă scrisoarea de intenţie către FMI n-a fost văzută/semnată şi de ministrul de finanţe (din partea PnL).
   Ponta (25 iulie):
"Dacă CSAT nu avizează privatizarea CFR Marfă, nu facem privatizarea. Planul B este management privat, restructurarea companiei şi încercarea de a o aduce acolo unde era în 2008, adică pe profit, înainte să fie fraudată de PDL."
   Scrisoarea de intenţie (29 iulie):
"Dacă procesul de privatizare se loveşte de obstacole insurmontabile, Guvernul va redeschide licitaţia pentru privatizarea majoritară a CFR Marfă, respectând un proces care urmează cele mai bune practici internaţionale."
   Tăriceanu, despre supraimpozitarea chiriilor:
"Noi descurajăm deţinerea de proprietăţi şi vrem să facem o ţară de asistaţi. Acest lucru este extrem de grav în ceea ce priveşte abordarea de politici fiscale şi sper de la colegii mei liberali să fie de data aceasta ceva mai activi pe acest subiect."


7. Cum s-a calificat firma GFR ca participant la licitaţia pentru CFR Marfă, având datorii restante către bugetul de stat ? Mai este existenţa lor un criteriu eliminatoriu? Licitaţia s-a încheiat pe 20 iunie, iar termenul (scadenţa?) "ar fi fost 30 iunie". S-a pus ziua licitaţiei mai înainte, să poată participa legal GFR?! 
   Președintele Consiliului de Administrație al CFR SA, Mihai Sorin Mândruțescu, a declarat, astazi, că Grupul Feroviar Român (GFR), controlat de catre Gruia Stoica, avea de achitat la data de 30 iunie 2013 către companie, ca taxă de utilizare a infrastructurii, suma de circa 11.000.000 de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 2.400.000 de euro.

8.
Valeriu Zgonea: "Nu este afectată sub nicio formă relaţia, parteneriatul strategic cu China".

   Parteneriatul despre care vorbea Ponta, probabil.
   În legătură cu "vizita neautorizată" a unor parlamentari români în "Taiwan" (Republica China / Republic of China / R.O.C. - sau "China capitalistă").
 

9. Apar (în)semnele federalizării: "steagurile regiunilor". După legea acuală, judeţele au doar steme, deşi câteva şi-au inventat şi "steaguri". În proiectul de revizuire a Constituţiei se prevăd "însemnele regionale".
   Preşedintele CJ Prahova: "În prima fază vom vota un steag ca steag al judeţului Prahova. Întrucât sunt sigur că reşedinta viitoarei regiuni va fi la Ploieşti, vom propune acest steag ca steag al regiunii Muntenia după ce această regiune va fi înfiinţată."


10.
Mişcătorii Populari ar face bine să-i ceară şi şefului lor (Băsescu) acelaşi lucru, că doar a lăudat noul acord cu FMI: "Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI. Să fim cinstiţi, au fost câteva probleme, dar, cu bunăvoinţa tuturor, acordul a fost finalizat. Acum trebuie să pornim unul nou."

   Comunicat de presă - "Partidul" Mişcarea Populară: "Cerem USL şi premierului Victor Ponta să înceteze propaganda mincinoasă şi să le explice sincer românilor ce îi aşteaptă în urma angajamentelor pe care Guvernul şi le-a luat în noul acord cu FMI."

11. MAE român cere reacţii de condamnare din partea MAE ungar pentru declaraţii făcute pe teritoriul României de personaje din opoziţia ungară (Jobbik a votat împotriva învestirii guvernului Fidesz condus de Viktor Orbán şi împotriva noii constituţii a Ungariei), în loc să interpeleze gazdele şi interlocutorii Jobbik din România. "Oficiali ungari" ar însemna - conform MAE - statutul de parlamentar al şefului Jobbik, o confuzie voită cu alte declaraţii anterioare (mult mai "soft") ale unor reprezentanţi ai guvernului ungar. 
   "MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI." 
   MAE ungar a reacţionat: "Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar şi nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia."


 12. Eurobăse susţine că "România va asigura leadershipul unui grup de state care va pune la punct Budapesta".
   Un posibil plan UE de discreditarea a guvernării Orban-FIDESZ, pe o schemă tip "Haider - FPÖ"?

13.
Ponta i-a făcut cadou căpuşei GFR 55 de zile ca să poată aduna "banii" pentru 51% din CFR (cam 1/5 din valoarea reală), adică perioada dintre încheierea procedurii de licitaţie (20 iunie) si publicarea HG în Monitorul Oficial, anunţată pentru 14 august. Privatizarea continuă, deci, fără un alt aviz al CSAŢ, contrar unei declaraţii a lui Ponta că "va restructura CFR Marfă şi va introduce management privat", dacă nu va fi un aviz favorabil de la CSAŢ. 

   "Azi am contrasemnat hotărârea, probabil că se va publica mâine in Monitor. De azi sunt 60 de zile până când trebuie să plătească preţul." 


14.
Este adevărat? S-a ordonat "mobilizarea" (concentrarea ?) multor rezervişti, ca mesaj către Ungaria? 

   "În ciuda caniculei, poliţiştii de proximitate aleargă cât e ziua de lungă, bătând la uşile a zeci de mii de români. Dar nu pentru că infracţionalitatea ar fi explodat brusc, ci doar pentru că trebuie, de urgenţă, să înmâneze ordine de mobilizare unui număr impresionant de rezervişti. Iar graba cu care are loc această acţiune fără precedent se vrea, după cum susţin sursele noastre, o demonstraţie de forţă a autorităţilor de la Bucureşti faţă de Budapesta. Operaţiunea a primit undă verde şi de la Bruxelles, unde aroganţa manifestată tot mai făţiş de către premierul ungar Viktor Orban este înghiţită din ce în ce mai greu de către înalţii comisari europeni." 


15.
Şocanta ipocrizie. EuroBăse se declară şocat că Tőkés i-a cerut lui Viktor Orbán să acorde Transilvaniei un statut de protectorat - ceea ce eu o văd ca pe o provocare UE spre a-l compromite pe Orbán - dar uită de declaraţiile sale repetate, fără jenă, de genul : "Nu mă jenez să reiau teza nevoii de a crea Statele Unite ale Europei" (adică dizolvarea statului român în totalitate, nu "doar" Transilvania...). 
   "Şi atunci când auzi cetăţeni români spunând că ar vrea Transilvania sub un dictat nu poţi decât să te cutremuri, să te întrebi ce fel de oameni, ce fel de cetăţeni români sunt." 
   Tőkés a avut acces la Congresul PPE de la Bucureşti, din octombrie 2012 (găzduit de PDL, UDMR şi PNŢCD), unde a cerut de la tribună "un sistem de federalism în România". Deşi demisionase deja din UDMR. EuroBăse "reprezintă partidele din România afiliate la PPE" la summiturile PPE, chiar şi după "ruptura de PDL". Participă şi preşedinţii acelor partide aflate în opoziţie - nu şi Blaga sau Kelemen Hunor.
   Să nu-l nedreptăţim pe Ponta, şi el face parte din "categorie": "Sunt unul dintre cei care cred în acel proiect -şi sper să se realizeze pe parcursul vieţii mele politice - al Statelor Unite ale Europei." 


16.
Propaganda regionalizării trece la faza "reglajului fin" (iar obiectivele au fost deja trasate: link 1, link 2). Pentru a stimula interesul pe plan local, numărul de regiuni va creşte de la 8 la 12, asta şi pentru a oferi "opoziţiei" (PDL-ului) un argument pentru a susţine regionalizarea şi referendumul (de-abia aşteaptă un asemenea alibi). Iar UDMR organizează referendumuri locale "antiregionalizare", care de fapt promovează regionalizarea în rândul majorităţii. 

   Ponta: "Dacă tot se semnează acordul de asociere cu Ucraina, în noiembrie, la Vilnius, poate că facem o microregiune europeană, Bucovina adevărată, Bucovina întreagă. Am tot analizat, pentru că, realmente, trebuie să măsurăm de zece ori înainte să tăiem o dată şi am tot analizat şi cred că formula cu cele opt regiuni de dezvoltare nu este cea mai bună formulă, dar nu ştiu să vă spun în acest moment că trebuie să fie 10, trebuie să fie 12. Decizia o luăm în 31 august. Nu mă antepronunţ, nu am pretenţia că ce gândesc eu se va şi întâmpla, dar, sincer, eu sunt de părere că cel mai bun moment pentru referendumul de modificare a Constituţiei este odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, când cvorumul este de 30%." 
Când zice "Bucovina întreagă", Ponta arata că promovează o "regiune" inventată de Imperiul German ("Austria") la 1775 prin ruperea de Moldova, şi că este de acord cu legitimarea acestui furt teritorial. 

17.
Oprescu anunţă privatizarea "în cel mai scurt timp" a transportului public din Bucureşti. Ar fi interesant de văzut ce privat s-ar băga la afacere, având în vedere că pensionarii au gratuitate totală, iar elevii şi studenţii - parţială. Deci, cam 1/3 dintre călători. Ar putea fi şi o regie - deşi destul de complicată - de a "valorifica imobiliar" terenuri precum cele ale depourilor Victoria şi Dudeşti, ori al autobazei Floreasca.
   "Dânşii nu produc decât 10%, restul acoperă Primăria. Nu mai există bani ca să poţi da cu nemiluita."
  
La acest procent, o reducere a costurilor la jumătate ar presupune (pentru intrarea pe profit) o creştere a încasărilor de cinci ori, iar o reducere la 1/3 - de peste trei ori. Şi cine ar asigura lucrările necesare liniilor de tramvai şi troleibuz, şi alte lucrări? O punere în practică a acestei privatizări ar indica şi ieşirea lui Oprescu de pe lista potenţialilor prezidenţiabili, nemaiputând conta pe 10% din voturi, ale bucureştenilor.
 


18.
Cum, "Partidul" Mişcarea Populară reuşeşte să dea un comunicat potrivit în legătură cu evenimentele din Egipt, fără să adopte linia UE sau pe cea a "Centralei" de la Berlin?! Măi, să fie...
   "Partidul Mişcarea Populară urmăreşte cu maximă îngrijorare evoluţiile recente din Egipt, în cursul cărora zeci de comunităţi creştine au fost agresate de către militanţii grupării Fraţii Musulmani. Condamnăm aceste violenţe inter-confesionale şi cerem încetarea lor imediată. Acţiunea anti-creştină a Fraţilor Musulmani generează riscuri majore de război civil într-un stat arab de maximă importanţă pentru stabilitatea Orientului Mijlociu."
   Van Rompuy & Barroso: "Consiliul European şi Comisia Europeană, împreună cu statele sale membre ale Uniunii Europene, vor revizui în următoarele zile relaţiile cu Egiptul şi vor adopta mai multe măsuri care să conducă la atingerea obiectivelor asumate."
   Merkel: "Germania îşi va revizui relaţiile cu Egipt şi UE ar trebui să facă la fel."
   În locul guvernului egiptean aş pune navele sub pavilioane ale statelor UE care ar vota eventuale sancţiuni să ocolească Africa (interdicţie la accesul în Canalul Suez).


19.
Batjocura redevenţelor "cu o singură cifră" pare să devină ceva de durată. Exploatarea de aur de la Roşia Montană "va avea redevenţe de 6%". Se cosmetizează participaţia statului, de la sub 20% (unde ajunsese), la 25%. Nu poluarea este aici pericolul real, ci jaful "cu voie de sus". 

   "Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru."
   Dacă în cazul Petrom-OMV se putea pretexta că "doar din 2014 se pot renegocia redevenţele", în cazul minereurilor este trădare pe faţă. În Africa redevenţele pleacă de la 20%, şi uneori se mai adaugă şi o supraimpozitare a veniturilor din extracţii.
 


20.
Trepăduşii lui Băsescu cauţionează, de fapt, politica economică a guvernului USL-FMI. În programul de guvernare este prevăzută reducerea de taxe şi impozite, iar diferenţa ar fi acoperită prin "reducerea cu 50% a cheltuielilor statului".
   PMP: "Participând la discuţii cu Ponta, conducerea PDL ar legitima un guvern incompetent, care a negociat deja fondul scrisorii cu FMI, şi nu mai poate schimba nimic. E de ajuns că PSD a confiscat brandul PNL; ar fi trist să îşi adauge la butonieră, pe lângă trandafirii proprii, şi trandafirul PDL !"
   Lăzăroiu: "Scriptul lui Ponta pentru întâlnirea cu PDL e deja scris."
   Gabriel Biriş (PFC): "Propunerea PDL de a reduce cota unică de la 16% la 12% nu poate să fie aprobată. Măsura ar produce bugetului de stat un deficit de 7,4%. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli nu ar putea fi redusă decât prin creşteri de taxe şi impozite."
 


22.
Ministrul marilor proiecte nu ştie (?!?) cum poate să fi dispărut originalul contractului Bechtel. USL a descoperit lipsa lui după mai bine de un an de guvernare, şi la luni de zile după ce anunţase că îl va desecretiza.
   Fostul premier Ungureanu
nu a răspuns la întrebarea dacă a apucat să-l vadă, cât a fost în funcţie.
 


23.
Băsescu îi face platformă lui Ponta. Să invoci motive legale - deşi reale - spre a justifica de ce nu-i poţi retrage lui Tokes decoraţia "Steaua României", nu-i suficient ca mesaj de om politic (şi încă dat prin consilieri). Un demers electoral nu-l combaţi cu explicaţii avocăţeşti. Poţi adăuga că regreţi acordarea decoraţiei, sau că a fost o eroare - zici ceva, nu te rezumi la citarea textului de lege. Eventual, ceri schimbarea legii.
   Este de aşteptat ca Ponta să reacţioneze prin USL-iştii deja decoraţi cu acest ordin, şi să se ajungă la convocarea Consiliului de Onoare (procedura de retragere a decoraţiei) unde ar putea avea - sau nu - o majoritate.
   Băsescu îl ajută pe Ponta să-şi creeze profil de "politician patriot".


25.
Talibanii PnL şi-o mai iau încă odată peste bot de la Căcărău, care de fapt una spune, şi alta face. Cel mai vizibil - aprobând reintroducerea cvorumului de 50% la referendumul din 2012, când de fapt putea să ţină legea 20 de zile înainte de promulgare sau de returnare la parlament (deci, DUPĂ ziua votului).
   Acum, renunţă la Ciripoi (S R-S). Cam asta-i cerea şi PSD, nu demult.
 


26.
Băsescu - tromboane ieftine pentru cei fără ţinere de minte. Cu dublu scop: 1. să-şi ţină aproape băsălăii - câţi mai sunt -, nu cumva să se trezească, şi 2. să se menţină coeziunea electoratului USL, asigurată tocmai de faptul că mai a rămas în funcţie, deşi - de facto, nu de jure - a fost demis (a existat o prezenţă la referendumul din 2012 de peste 50%, după cum o arată datele INS). Oricâte ticăloşii ar comite USL, electoratul său "a rămas setat" pe percepţia "Băsescu e duşmanul, sabotează activitatea guvernului USL".
   În loc de o dezbatere stânga vs dreapta, totul trece spre o dezbatere USL vs Băsescu, unde Băsescu reprezintă imagologic dreapta, pe care o mimează şi o compromite (aceeaşi misiune ca în timpul guvernării CDR-PD-UDMR).

  
Acum un an spunea: "Nu îi voi mai pune niciodată lui Ponta în mână un mandat de premier".
  
Azi spune: "Crin Antonescu nu va ajunge niciodată preşedinte, pentru că nu ştie să respecte această funcţie".

 

27.
USL porneşte un gen de măsuri de la care i se va trage căderea, ca şi PDL-ului (după cele din 2010).
   Contribuabilii trebuie să declare dacă au case sau terenuri, maşini, bijuterii sau obiecte de artă în valoare de cel puţin 15.000 de lei, animale de rasă cu o valoare de cel puţin 15.000 de lei, conturi sau depozite bancare cu o valoare nespecificată, sau orice alte bunuri cu o valoare mai mare de 10.000 de lei, arată un proiect de Ordin al ministrului Finanţelor, care stabileşte conţinutul declaraţiei.
   Mai trebuie declarate poliţele de asigurare, altele decât cele auto, dar şi cheltuielile personale sau cheltuielile cu persoanele aflate în întreţinere. De asemenea, potrivit proiectului de act normativ, trebuie declarate şi datoriile.

- textul
proiectului
   Vor fi contestate la CCR un buget şi o fiscalitate care omoară micile afaceri, sau se va limita opoziţia la o retorică ieftină, fără legătură cu viaţa cotidiană? 


28.
Iar joacă teatru EuroBăse: "Nu vom accepta să vină cineva din afară să ne spună cum să ne organizăm administrativ (-teritorial)". 
   De parcă n-ar exista Strategia Europa 2020, care vorbeşte despre euroregiuni, următorul pas după cel al creării regiunilor: 
   "Euroregiunile vor avea autonomie locală, administraţie locală proprie, dar se vor supune deciziilor luate de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, prin coordonarea directă a parlamentelor naţionale şi guvernelor ţărilor, care vor deveni un fel de 'executiv' al celor două organisme de vârf ale UE".
   "Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020 - Spre o Europă inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse" - link 
   Comisia Europeană: "Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020" - link 

29.
EuroBăse vede un front comun cu... ruşii [1], contra euroscepticilor. Nenumiţi ca atare, a folosit doar clişeele consacrate: "rasism", "xenofobie" - era conştient că dacă zice şi "fascism" devine şi mai puţin credibil: 

   "Români, slovaci, ruşi, avem obligaţia să luptăm împotriva acestor fenomene care au adus dezastre pe bătrânul continent."
   "Acum 69 de ani, armata slovacă, armata rusă, armata română, partizani slovaci, partizani români [2] au contribuit la eliberare Slovaciei de sub jugul fascist. Aici [3], pe teritoriul Slovaciei, sunt 11.000 de militari români căzuţi la datorie pentru libertatea Europei [4]. Istoria celui de-al Doilea Război Mondial ne-a învăţat un lucru: să respingem din tot sufletul xenofobia, rasismul; sunt elemente care astăzi încep din nou să apară cu vitalitate pe teritoriul Europei." 
   [1] Au mai au lansat şi alţii conceptul de "front comun", ba chiar mai mult.
   [2]
?!?
   [3]
DE CE a trebuit să participe la o ceremonie comună la Banska Bystrica (Slovacia)? Cel mult, se putea deplasa ambasadorul român în Slovacia.
 
   [4] Spune "libertatea Europei", în loc de "libertatea naţiunilor din Europa". 


30. USL anunţă cu nonşalanţă noi iniţiative privind regionalizarea, cu prevederi legale contrare Constituţiei actuale. Din partea UDMR poate avea asigurarea că va fi de acord, croind un "ţinut secuiesc extins" (a adăugat judeţul Braşov la "Mureş-Harghita-Covasna"), iar din partea lui Băsescu nu poate avea greutăţi la CCR, din moment ce majoritatea pe care o controlează a aprobat deja un cvorum de 30%.
   Ponta:
"Cred că din această toamnă trebuie să mergem mai departe prin modificarea Legii 315/1998, cea cu regiunile de dezvoltare, în a forma practic regiunile chiar înainte de a primi statutul constituţional." 

31. Ce consilier economic "de la Comisia Europeană" a avut Tăriceanu? Că rezultatele se ştiu. 
   "Mergeţi şi discutaţi cu oricine din mediul economic şi o să vă spuna excat aceleaşi lucruri - băncile nu finanţează nimic şi de aia am spus de fondurile de garantare. Daţi-i afară pe dobitocii ăia! Puneţi un om la EXIMBANK care să poată să facă banca să lucreze pentru exportatori şi nu sinecuri. Eu zic că ar trebui să ne gândim serios şi poate să luăm şi un consultant economic străin dacă vreţi să aibă mai multă greutate. Eu aveam când eram prim-ministru şi nu îmi e ruşine să vă spun - aveam un consultant economic care era un mare economist de la Comisia Europeană cu care mă sfătuiam ce trebuie să facem."

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: