09 august 2013

"Lămuriri' date de Remus Cernea


Comunicat al lui Remus Cernea, în legătură cu "vizita neautorizată" a unor parlamentari români în Republica China ("Taiwan"). "Argumentul" forte fiind "ce recunoaşte Uia, automat (trebuie să) recunoaştem şi noi". Nu pot să nu mă duc cu gândul la recunoaşterea "statului" Kosovo, câteva state UE o fac deja în mod oficial.

România recunoaşte oficial Taiwanul ca entitate economică şi comercială în baza apartenenţei ţării noastre la Uniunea Europeană

Întrucât se pare că persistă încă o serie de confuzii, iar reacţiile unor oficialităţi române de ieri privind vizita efectuată de patru deputaţi în Taiwan ignoră realităţi importante care ţin de statutul ţării noastre de membru al Uniunii Europene, voi face o serie de precizări suplimentare, necesare în contextul de faţă:

1. România recunoaşte Taiwanul ca entitate economică şi comercială în baza statutului ţării noastre de membru al Uniunii Europene. În documentul pe care îl citez mai jos, Uniunea Europeană afirmă, printer altele, şi faptul că: 'The EU does recognise Taiwan as an economic and commercial entity: Taiwan is the EU's 4th largest trading partner in Asia and the EU is both Taiwan's 4th largest market and its largest source of foreign investment.

Exchanges also take place in sectors such as research and technology, information society, education and culture, fisheries, environment, climate change, intellectual property rights and standards and norms.

Bilateral consultations are held every year to ensure coordination and coherence of these activities and to discuss issues of concern for both sides.'

Poziţia Uniunii Europene în această privinţă poate fi consultată pe site-ul official, aici: http://eeas.europa.eu/taiwan/

Aşadar, ca deputaţi în Parlamentul unei ţări membre a entităţii politice Uniunea Europeană care recunoaşte o altă identitate economică şi comercială, Taiwanul, am avut deplina îndreptăţire de a efectua o vizită de informare la Taipei.

De asemenea, indiferent de ceea ce ar spune reprezentanţi ai autorităţilor române sau ai altor state, avem deplina îndreptăţire politică de a efectua şi alte noi vizite în Taiwan pentru a ne întâlni acolo cu oricine dorim.

Este o atitudine nepotrivită, de oriunde ar veni ea, aceea de a sugera în vreun fel restricţionarea drepturilor noastre cetăţeneşti de a vizita Taiwanul şi drepturile noastre politice de a avea opinii şi iniţiative şi a deschide un dialog, în calitate de deputaţi, pe orice temă şi cu oricine considerăm de cuviinţă. Personal îmi voi apăra aceste drepturi în orice fel de circumstanţe.

2. Atunci când Ministerul de Externe afirmă că 'MAE dezavuează deplasările unor reprezentanţi ai statului român, inclusiv parlamentari, care prezintă aparenţa unor misiuni oficiale, în zone precum Taiwan, care nu au fost recunoscute de statul român. În continuare, acest lucru va fi reiterat tuturor instituţiilor româneşti, în mod oficial, de către Ministerul Afacerilor Externe în perioada următoare.', el lasă impresia că nu cunoaşte poziţia oficială a Uniunii Europene de recunoaştere a Taiwanului ca entitate economică şi comercială sau că o ignoră.

Voi solicita săptămâna viitoare, printr-o scrisoare oficială către Comisia Europeană, reiterarea poziţiei oficiale a UE cu privire la raporturile UE cu Taiwanul şi voi transmite, ulterior, răspunsul către MAE şi Camera Deputaţilor. De asemenea, alături de ceilalţi colegi cu care am vizitat Taiwanul, voi elabora un raport în care vom preciza concluziile discuţiilor avute în Taiwan şi vom propune o serie de forme de colaborare între România şi Taiwan în plan economic, comercial, turistic, ştiinţific, cultural dar şi pe alte planuri.

3. Vizita noastră în Taiwan a vizat exclusiv realizarea unei informări şi stabilirea unui dialog care să deschidă calea unor posibile forme de cooperare economică, culturală, ştiinţifică, turistică, de securitate aeriană şi pe alte planuri. Nu a fost pus în nici un fel în discuţie principiul 'o singură Chină', şi nici deschiderea unei ambasade.

România trebuie să dezvolte relaţii foarte bune cu China. Dar dezvoltarea unor relaţii economice cu Taiwanul reprezintă o temă complementară, nu antagonică.

19 ţări membre ale Uniunii Europene au deja reprezentanţe economice ale Taiwanului. Germania are chiar 4 astfel de reprezentanţe, la Berlin, Hamburg, Frankfurt şi Munchen. Relaţiile dintre China şi Germania nu au fost nicicum afectate din cauza acestui lucru... Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia au deschis acum câţiva ani reprezentanţe economice ale Taiwanului, beneficiind între timp, fiecare, de investiţii de sute de milioane de euro.

http://en.wikipedia.org/wiki/Republic_of_China_diplomatic_missions

Mai mult, China a semnat un acord economic cu Taiwanul în 2010:

http://en.wikipedia.org/wiki/Economic_Cooperation_Framework_Agreement

În plus există numeroase alte acorduri între China şi Taiwan care acoperă o plajă foarte largă de teme. China, Hong-Kong şi Macao au reprezentanţe economice în Taiwan. Rusia, de asemenea...

Consider însă că este în interesul României să fie deschisă o reprezentanţă economică şi culturală care să faciliteze inclusiv schimburile comerciale şi investiţiile între România şi Taiwan.

Sunt de părere că tema va trebui tratată cu responsabilitate, înţelepciune politică şi pragmatism, iar reacţiile publice ale autorităţilor române ar trebui să denote rafinament diplomatic şi privire în perspectivă. Or, o astfel de atitudine presupune lăsarea unei porţi deschise pentru dialog şi cooperare ulterioară. Reflexul de a reprima un deputat, pentru simplul fapt că a vizitat Taiwanul, sper să fie înlocuit de o abordare care să urmărească interesul ţării noastre de a dezvolta relaţii bune atât cu China, cât şi cu Taiwanul, pe modelul deja funcţional al majorităţii partenerilor noştri din UE şi NATO.

Remus Cernea

Deputat

Partidul Verde

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: