08 decembrie 2012

Slăbirea statului naţional, văzută ca soluţie, ca progres



După 1989 s-a căutat demontarea şi ridiculizarea singurului punct valabil din doctrina de politică externă a RSR - "neamestecul în treburile (afacerile) interne".

Valabil ca principiu, în orice stat democratic, deşi regimul Ceauşescu îl folosea ca să contracareze criticile şi acţiunile îndreptate împotriva sa, mai ales din partea statelor şi organizaţiilor occidentale (în 1989, chiar şi din partea URSS şi a unor state CAER).

Aşadar, nu este nicio problemă cu principiul, ci cu regimul care îl invocă. Ori îl ignoră, cum vedem că se întâmplă după 1989, dar mai ales după 2007, anul aderării României la UE.

Maşinăria de propagandă îi etichetează drept "ceauşişti", "retrograzi", "antioccidentali" sau "antieuropeni" pe cei care atrag atenţia asupra slăbirii statului naţional şi asupra subordonării sale unor entităţi supranaţionale gen UE sau ONU. Elveţia e stat democratic, dar nu face parte din UE, iar din ONU abia din 2002, după un referendum. Acolo cetăţenii sunt consultaţi frecvent prin referendumuri asupra diverselor aspecte ale politicii interne sau externe, în România nu s-au convocat referendumuri nici la aderarea la UE, nici la ratificarea tratatului de la Lisabona.

Astfel încât un eurocrat precum Pöttering s-a simţit obligat să dea o "directivă de triere" partidelor din România: "În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect."

Şi iată, acum, aceste puncte de vedere exprimate la lansarea cărţii judecătorului de la CCR, Iulia Motoc, "Les doctrines internationalistes durant le communisme reel en Europe" (autoarea susţine eurofederalismul; fost (?) funcţionar ONU, deh...):
Meleşcanu a mai subliniat că marxismul avea o abordare foarte structurată şi logică a dreptului internaţional, iar dreptul făcea parte din suprastructură. Dreptul internaţional din timpul marxismului dădea o mare importanţă statelor ca subiecte de drept internaţional public. În fapt acestea erau singurele subiecte recunoscute, iar cetăţenii nu beneficiau de acesta. O altă caracteristică era principiul non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat. 

Profesorul Cristian Preda a afirmat că această doctrină a nonintervenţiei duce în prezent la incapacitatea ONU de a funcţiona, deoarece China şi Rusia blochează prin veto orice implicare militară în Siria sau Mali.

La rândul său, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir a susţinut că este interesant să pui faţă în faţă modul cum defineau comuniştii suveranitatea, autodeterminarea şi alţi termeni şi cum le definim astăzi. În opinia sa, gândirea lui Nicolae Ceauşescu în legătură cu politica externă nu poate fi ignorată atunci când studiezi comunismul. ”Ceauşescu visa să devină lider al ţărilor comuniste şi non-aliniate”, susţine el. Stanomir vede o linie de continuitate între acuzarea Occidentului de către Ceauşescu şi ”reacţiile violente ale unor politicieni români faţă de UE şi de Occident”. În ciuda acestei filiaţii ideologice, profesorul de drept constituţional se arată optimist .

Şi Iulia Motoc a vorbit despre ”derivele de la democraţie şi statul de drept din prezent”, care arată nevoia ca UE să aibă un control asupra statelor membre. ”Este prea târziu să impui un Mecanism de Verificare şi Cooperare în ţări precum Polonia, Cehia sau Ungaria, deşi şi ele au probleme cu justiţia şi în alte domenii”, a mai subliniat Motoc.

5 comentarii :

Riddick spunea...

1989

- Nicolae Ceaușescu declară într-un discurs televizat (pe 20 decembrie) că "această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenţei şi suveranităţii popoarelor - a acelor popoare care nu vor dominaţia străină şi sînt gata să-şi apere cu orice preţ, inclusiv cu arma în mînă, independenţa, dreptul la o viaţă liberă"
- Comunicatul către țară al CFSN (22 decembrie) vorbește despre România integrându-se în "Europa unită", văzută sub forma Casei Comune Europene, concept lansat de Gorbaciov: "9. Întreaga politică externă a țării să servească promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii în lume, integrîndu-se în procesul de construire a unei Europe unite, casa comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaționale ale Romaniei și, în primul rînd, cele privitoare la Tratatul de la Varșovia."
- Pe 16 iunie apare Declarația de la Budapesta, care sugerează federalizarea României: "Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios", "Dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat".


http://www.thefederalist.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=3&lang=en


http://en.wikipedia.org/wiki/Common_European_Home

Crystal Clear spunea...

Vor sa se "scoata" si sa dea vina tot pe romani ca isi doresc sa voteze USL...., Ca romanii vor stanga etc, etc .

Strategie bine pusa la punct
...http://www.facebook.com/pauldragos.aligica/posts/425299057537843?comment_id=4468855&offset=0&total_comments=50

Crystal Clear spunea...

Tto felul de tinerei forma la scoala de partid din Germania

Riddick spunea...

Acum sunt şi pe dreapta tembeli, sunt două fronturi. Nu doar Ilici e inamicul.

Crystal Clear spunea...

Da, pentru ca sunt lasati


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Victor Ponta, 2012: "Mai multă autonomie, mai multă libertate, mai multă iniţiativă pentru Transilvania este în favoarea Transilvaniei şi a României. Oamenii au un spirit mai european aici şi nu trebuie să existe o rivalitate prost înţeleasă între Transilvania şi alte regiuni ale ţării. Sunt un adept convins al ideii de descentralizare şi de dezvoltare regională a Transilvaniei. Trebuie să facem acest lucru şi din punct de vedere politic. Sunt lucruri care definesc Transilvania şi care nu trebuie stricate de Guvernul central. Nu înţeleg de ce banii din taxele din Transilvania să vină în Bucureşti. Cred că dezvoltarea judeţelor din Transilvania se face mult mai bine de aici, decat de la Bucureşti".

Victor Ponta, 2013: "În niciun caz nu trăiesc vreo spaimă că ia cineva vreo bucată din România și o duce la Bruxelles, nu am asemenea spaime, dimpotrivă, eu unul nu doar că sunt pro-european dar cred că Europa are ca șansă să supraviețuiască integrându-se mai mult și fiind mai unită decât este acum. Nu știu, poate găsim o soluție - există și în Constituția actuală - ca atunci când e vorba de tratatele europene, cu două treimi, să nu mai treci prin toată procedura cu referendum, ci cu două treimi din Parlament să poți să faci modificări sau să adopți legi cu caracter constituțional. Cred cã aceastã variantă va acoperi orice modificare din următoarea perioadă la nivel european. Sunt unul dintre cei care cred în acel proiect - și sper să se realizeze pe parcursul vieții mele politice - al Statelor Unite ale Europei."

Victor Ponta, 2013 (interviu Deutsche Welle):
DW: Nu demult s-a desfăşurat în mediul public românesc o mică dispută pe tema ”Statelor Unite ale Europei”. USL a fost destul de reticent faţă de această formulă adoptată de preşedintele Traian Băsescu.
Victor Ponta: Eu nu.
Eu sunt total convins că, - sigur proiectul ideatic de State Unite ale Europei probabil că va mai necesita ceva timp, - dar eu sunt convins că acesta este proiectul pe care trebuie să-l susţină orice om politic cu viziune.
DW: Indiferent de costuri, indiferent de cedările de suveranitate?
Victor Ponta: Indiferent de cedările de suveranitate sau costuri. În cei 50-60 de ani de construcţie europeană, toate costurile sau cedările de suveranitate s-au dovedit mai mici decât beneficiile.

Postări populare (nu P.P.E. !):