Slăbirea statului naţional, văzută ca soluţie, ca progres

După 1989 s-a căutat demontarea şi ridiculizarea principalului punct valabil din doctrina de politică externă a RSR - "neamestecul în treburile (afacerile) interne".

Valabil ca principiu, în orice stat democratic, deşi regimul Ceauşescu îl folosea ca să contracareze criticile şi acţiunile îndreptate împotriva sa, mai ales din partea statelor şi organizaţiilor occidentale (în 1989, chiar şi din partea URSS şi a unor state CAER).

Aşadar, nu este nicio problemă cu principiul, ci cu regimul care îl invocă. Ori îl ignoră, cum vedem că se întâmplă după 1989, dar mai ales după 2007, anul aderării României la UE.

Maşinăria de propagandă îi etichetează drept "ceauşişti", "retrograzi", "antioccidentali" sau "antieuropeni" pe cei care atrag atenţia asupra slăbirii statului naţional şi asupra subordonării sale unor entităţi supranaţionale gen UE sau ONU. Elveţia e stat democratic, dar nu face parte din UE, iar din ONU abia din 2002, după un referendum. Acolo cetăţenii sunt consultaţi frecvent prin referendumuri asupra diverselor aspecte ale politicii interne sau externe, în România nu s-au convocat referendumuri nici la aderarea la UE, nici la ratificarea tratatului de la Lisabona.

Astfel încât un eurocrat precum Pöttering s-a simţit obligat să dea o "directivă de triere" partidelor din România: "În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect."

Şi iată, acum, aceste puncte de vedere exprimate la lansarea cărţii judecătorului de la CCR, Iulia Motoc, "Les doctrines internationalistes durant le communisme reel en Europe" (autoarea susţine eurofederalismul; fost (?) funcţionar ONU, deh...):

Meleşcanu a mai subliniat că marxismul avea o abordare foarte structurată şi logică a dreptului internaţional, iar dreptul făcea parte din suprastructură. Dreptul internaţional din timpul marxismului dădea o mare importanţă statelor ca subiecte de drept internaţional public. În fapt acestea erau singurele subiecte recunoscute, iar cetăţenii nu beneficiau de acesta. O altă caracteristică era principiul non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat. 

Profesorul Cristian Preda a afirmat că această doctrină a nonintervenţiei duce în prezent la incapacitatea ONU de a funcţiona, deoarece China şi Rusia blochează prin veto orice implicare militară în Siria sau Mali.

La rândul său, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir a susţinut că este interesant să pui faţă în faţă modul cum defineau comuniştii suveranitatea, autodeterminarea şi alţi termeni şi cum le definim astăzi. În opinia sa, gândirea lui Nicolae Ceauşescu în legătură cu politica externă nu poate fi ignorată atunci când studiezi comunismul. ”Ceauşescu visa să devină lider al ţărilor comuniste şi non-aliniate”, susţine el. Stanomir vede o linie de continuitate între acuzarea Occidentului de către Ceauşescu şi ”reacţiile violente ale unor politicieni români faţă de UE şi de Occident”. În ciuda acestei filiaţii ideologice, profesorul de drept constituţional se arată optimist .

Şi Iulia Motoc a vorbit despre ”derivele de la democraţie şi statul de drept din prezent”, care arată nevoia ca UE să aibă un control asupra statelor membre. ”Este prea târziu să impui un Mecanism de Verificare şi Cooperare în ţări precum Polonia, Cehia sau Ungaria, deşi şi ele au probleme cu justiţia şi în alte domenii”, a mai subliniat Motoc.