Postări
Națiunea:
Dintre ciudatele personaje care au umplut cu supramăsură întreg tomberonul politicii post-revoluţionare, nu-mi ies din minte Roman şi Stolojan, tipi aparent antagonici ca imagine, estetică, dar complementari în strategii distructive. Aceşti patpataşoni ai servituţilor exogene interesului naţional, siniştri tarabagii ai avuţiei naţionale, multă, puţină, cât a fost după 89, prin prezenţa lor pe micile ecrane, la momente bine determinate, rămân un semnal de alertă maximă pentru prăbuşirea economiei, pentru starea tot mai precară a naţiunii. Complementari: primul, cel sub a cărui guvernare s-au spulberat industriile autohtone şi proprietatea cooperatistă a foştilor ceapişti, dă bine pe chestii sociale, menţinându-şi tupeul de june prim al unui eldorado spre care, dacă nu ştiu ce şi nu ştiu cum, însă nu încă, căci, bla,bla,bla, aiurea în tramvai.
Celălalt, un specialist care şi-a trădat şansa de a fi casier-socotitor la o firmă de pompe funebre, apare apocaliptic, un fel de strigoi încarnat mioritic pentru a anunţa adevărurile FMI, firmă la care a fost anchesat pentru un stagiu de resuscitare globalistă. Ambii, personaje de o inutilitate copleşitoare, sunt perfuzaţi financiar din bugetul public şi, având vene groase, sunt convins că reprezintă fie un nucleu al alchimiei neaoşe, fie materializarea nefericitei expresii ţărăneşti „a face din rahat bici”. La plesneală.
În spatele lor, două şiruri aparent anonime de alţi căpuşari, consumatori în surplus de stipendii, pensii speciale, drepturi financiare de recunoştinţă pentru abnegaţia inutilă a declinării primei părţi din expresia amintită. Că au avut funcţii, posturi, demnităţi: Şi cu astea, vorba marelui Tănase, ce-au făcut ? Unde am ajuns ? Suntem, sigur că da, un popor de şeherezade. În rest, plesneală ca la pluguşor: S-a sculat mai an/ bădica Traian. Şi o ducem al naibii de bine.
Celălalt, un specialist care şi-a trădat şansa de a fi casier-socotitor la o firmă de pompe funebre, apare apocaliptic, un fel de strigoi încarnat mioritic pentru a anunţa adevărurile FMI, firmă la care a fost anchesat pentru un stagiu de resuscitare globalistă. Ambii, personaje de o inutilitate copleşitoare, sunt perfuzaţi financiar din bugetul public şi, având vene groase, sunt convins că reprezintă fie un nucleu al alchimiei neaoşe, fie materializarea nefericitei expresii ţărăneşti „a face din rahat bici”. La plesneală.
În spatele lor, două şiruri aparent anonime de alţi căpuşari, consumatori în surplus de stipendii, pensii speciale, drepturi financiare de recunoştinţă pentru abnegaţia inutilă a declinării primei părţi din expresia amintită. Că au avut funcţii, posturi, demnităţi: Şi cu astea, vorba marelui Tănase, ce-au făcut ? Unde am ajuns ? Suntem, sigur că da, un popor de şeherezade. În rest, plesneală ca la pluguşor: S-a sculat mai an/ bădica Traian. Şi o ducem al naibii de bine.
2 comentarii :
Căpușari și păpușari.
"Always two there are, a master and an apprentice" (Master Yoda - "The Phantom Menace").
Dinozaurul tare in dinti. Dilema cea mare
S-a ivit de-o vreme o dilema indelung dezbatuta, insamantand vrajba si manifestari populare, lupte politice in Parlament, solutii inacceptabile de-o parte sau de alta: daca actuala criza acuta din economia romaneasca trebuie remediata prin scaderea salariilor si pensiilor (teza de dreapta) ori prin marirea TVA si transformarea cotei unice in impozit progresiv (teza de stanga).
Dar nu aceasta, dupa mine, e dilema cea mare in materie politica. Ea, de altminteri, a si fost rezolvata.
Dilema cea mare e ca si stanga, si dreapta, ca si tot ce a mijit in nenorocita noastra viata politica, au operat in asa fel incat sa ajungem la aceasta inexorabila rascruce. Caci nu fac nicio diferenta intre partidele existente, fie si in stare larvara, ori triumfator-guvernante, sau batandu-se in piept cu caramida opozitiei, in a dezarma aceasta tara de capacitatile ei de productie, morfolite si instrainate, scoase la mezat cu bacsisuri josnice, sau hacuite si praduite pur si simplu din prostie sau intentii criminale.
Cine daca nu socialistii, prin spurcata gura a d-lui Roman, au enuntat ca avem o masa de "fiare vechi" in locul industriei si s-au grabit s-o lichideze, cat mai oneros pentru noi, prin Musetestii ei?
Cine daca nu tatucul Iliescu a desfiintat formatiile agricole rentabile si a lasat sa se inchida combinatele care ne hraneau si sa se vanda cele ce ne tineau in randul lumii, pe mai nimic, in profitul spurcatilor sai de colaboratori?
Cine daca nu oamenii partidelor au pus mana sa indese in sacul cu pensionari 6 milioane de cetateni ai Romaniei, pe langa alti asistati, pe care nu mai prididesc, din tampenia acelorasi, destui muncitori in tara sa-i sustina cu aportul lor salarial?
Cine, daca nu toata aceasta ordura, a votat Constitutia din 2003 dand oricui dreptul sa cumpere teritoriu din trupul tarii, livrand-o fara nicio mila, pe sperturi, veneticilor?
Cum s-a ingaduit si se ingaduie pachete de actiuni majoritare societatilor din afara, fie ele si de stat (strain) si externalizarea totala a beneficiilor, atat la straini, cat si la paduchiosii nostri deveniti bogati peste noapte fara mult temei?
Cum de se sustin, din snaga tarii, a noastra, toate gripele si tusele societatilor si bancilor straine ajunse la ananghie, prin devalorizarea omului de rand si infeudarea lui in credite?
Care regim a pus capat masinatiunilor cu diplome de complezenta platite, prin care hoarde de "gulere albe", prost educate si instruite, se uita cu jind la posturi inexistente si se vad constranse sa treaca frontiera expedientelor frauduloase si injositoare?
Care regim a pus capat devastarilor padurilor si hemoragiei mainii de lucru utile? Care guvern, in frunte cu cel liberal, n-a dat de-a azvarlita cu banii tarii pe futilitati si abtibilduri, sugrumand in acelasi timp cercetarea?
Care oare a eradicat ciorchinii de "baieti destepti" clientelari, agatatori de orice produs de larg consum?
Care regim nu si-a avut tromba lui de plosnite sinecuriste, sau prea costisitoarea sa fanfaronada? Unde nu s-a instalat criminala idiotie de a vinde ieftin la straini capacitatea, si de a le cumpara apoi scump produsul? De a alunga de pe piata exemplarul autohton pentru specula de import? Cine a fost damblagiul care a articulat cresterea PIB-ului in special pe consum?
Toti s-au fudulit, toti au agonisit utilaje de lux pentru delectari sibarite la varf, toti au calatorit la mama dracului pe bani de la buget, toti au comis falsuri si nedreptati, toti au privilegiat si sfidat legile, si pagubit statul, si dereglat ordinea prin hotarari, si impins vartos la mizeria de astazi, la dilema de astazi.
Sa-i dam un sut (daca putem) acestui guvern netrebnic; dar in favoarea cui, netrebnici opozanti?
http://htdig.informatia.ro/cronicaromana/afisez.php?sid=106946&date=2010-07-21&afisez=local
Trimiteți un comentariu