19 august 2012

USL pune la cale justiția sa de casă. Dacă e posibil - și constituțional !



Noul consilier al lui Căcărău, Daniel Barbu, consideră că puterea (autoritatea) judecătorească trebuie să se subordoneze puterii legislative, adică parlamentului: 
bull shit
”Scandalul anchetelor pe care procuratura le-a demarat prin țară este încununat de comunicatul președintelui CSM care spune că procurorii nu pot da socotoleală în fața nimănui. Adică, justiția e atât de independentă încât, orice ar face, nu se află sub controlul nimănui. Procurorii refuză să răspundă întrebărilor Parlamentului care este o instituție supremă a statului, o instituție aleasă de oameni. Pe procurori nu-i alege nimeni. Păi, atunci să înțelegem că ei sunt responsabili doar în fața propriilor lor colegi, din CSM? Acum vedem cât de prost este construit acest stat. Dacă nici măcar Parlamentul nu poate chema un procuror pentru o declarație, unde ajungem? Viitorul Parlament trebuie să conceapă o nouă Constituție, în care toate aceste probleme să fie puse la punct. Că Parchetul nu dă socoteală nimănui pe lume, este ceva inimaginabil în toate țările democratice”.

O marotă a USL este considerarea parlamentului drept autoritatea supremă în stat, "fiindcă este ales de cetățeni", și ar trebui, așadar, să aibă ultimul cuvânt de spus. Că și președintele este ales de cetățeni, guvernul (autoritatea executivă) gestionează problemele curente ale statului, iar autoritatea judecătorească este definită precis în Constituție, nu pare a conta pentru USL.

Dar să vedem ce scrie în Constituție:

Articolul 152: Limitele revizuirii 
     
1. Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. [ adică, cum ? justiția ar urma să depindă de parlament ?! deci, să nu mai fie independentă ! ]

Articolul 134: Atribuții  

2. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot.

Articolul 132: Statutul procurorilor      

Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.  

[ deci, cum poți să susții că "Parchetul nu dă socoteală nimănui pe lume" ? sau aveai de fapt în vedere o subordonare ca instituție a Parchetului față de altcineva ? ]

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: