Modalitatea de alegere a parlamentului este periodic subiect de discutie publica, legiferare sau chiar referendum. Pentru cetateanul obisnuit aceste infinite discutii publice dar si schimbarea frecventa a legii electorale, cu varianta ultima uninominal “pur”, pare ceva neserios , asupra partidelor planand suspiciunea ca vor sa-si aranjeze castigarea de cat mai multe locuri in viitorul parlament. Pe rand, marile partide s-au pronuntat cand pentru un sistem, cand pentru altul, schimbandu-si opinia uneori la un interval de cateva luni, evident numai manati de ideea de a fi in avantaj, ca posibil numar de mandate obtinute.
24 mai 2012
Grupul minorităților, oameni de manevră ai partidelor politice
Contributors.ro
Modalitatea de alegere a parlamentului este periodic subiect de discutie publica, legiferare sau chiar referendum. Pentru cetateanul obisnuit aceste infinite discutii publice dar si schimbarea frecventa a legii electorale, cu varianta ultima uninominal “pur”, pare ceva neserios , asupra partidelor planand suspiciunea ca vor sa-si aranjeze castigarea de cat mai multe locuri in viitorul parlament. Pe rand, marile partide s-au pronuntat cand pentru un sistem, cand pentru altul, schimbandu-si opinia uneori la un interval de cateva luni, evident numai manati de ideea de a fi in avantaj, ca posibil numar de mandate obtinute.
Modalitatea de alegere a parlamentului este periodic subiect de discutie publica, legiferare sau chiar referendum. Pentru cetateanul obisnuit aceste infinite discutii publice dar si schimbarea frecventa a legii electorale, cu varianta ultima uninominal “pur”, pare ceva neserios , asupra partidelor planand suspiciunea ca vor sa-si aranjeze castigarea de cat mai multe locuri in viitorul parlament. Pe rand, marile partide s-au pronuntat cand pentru un sistem, cand pentru altul, schimbandu-si opinia uneori la un interval de cateva luni, evident numai manati de ideea de a fi in avantaj, ca posibil numar de mandate obtinute.
In toate variantele, exista insa prevederi
exceptionale care se ocupa de alegerea unui numar de parlamentari din
randul minoritatilor nationale. Grija asta induiosatoare pentru
alegerea in parlament a unor persoane din randul minoritatilor ascunde
insa anumite interese, tot din partea majoritatii: acesti parlamentari
sunt o masa de manevra pentru majoritatea care formeaza guvernul, nu
au nici un fel de ideologie si atunci pot foarte usor sa basculeze cand
la dreapta, cand la stanga dupa cum sunt lozincile la moda la
guvernare. Ei nu au pretentii de a numi vreun ministru in guvern
astfel, ca nu incurca atribuirea unor posturi ravnite de partide si nu
sunt pretentiosi in a-si atribui anumite merite in forul legislativ,
ba chiar dimpotriva.
In plus organizatiile pe care le
reprezinta beneficiaza de subventii banesti de la bugetul tarii,
pentru uniunile lor minoritare , bani cheltuiti cu ravna pentru lefuri,
sedii, deplasari prin teritoriu , chiar actiuni propagandistice si
culturale. Circa 18 mil euro au fost impartiti in ianuarie 2012 de
guvernul Boc, 20% mergand la UDMR, 14% la Partida Romilor, restul la
Uniunea Armenilor, Forumul German, Uniunea Ucrainienilor, Turca, Elena,
Polonezilor etc. in total 19 asemenea organizatii.
Desi
sunt votati efectiv uneori de doar cateva zeci sau sute de alegatori,
deputatii minoritatilor primesc insa toate drepturile banesti, au
aceleasi masini si birouri de parlamentar prin teritorii, beneficiaza de
deplasari prin strainatate, au locul lor prin comisii si comitete
permanente etc. Unii din acesti deputati sunt si cadre universitare (ex:
D.Popov, V.Pambuccian, D.G. Zisopol) , membrii in comisii de doctorat
astfel ca incaseaza simultan alte venituri tot de la bugetul de stat,
iar altii sunt si presedinti (N.Mircovici) ai uniunilor minoritare si
de acolo iar mai primesc niste indemnizatii, binenteles din subventiile
de la stat de care am vorbit mai sus.
Sigur ca aceste sinecuri
multiple nu sunt obtinute prin incalcarea vreunei legi, pentru ca
alesii nostri si-au votat compatibilitati intre deputatie si profesia de
advocat, universitar etc., dar este moral? Acesti etnici care se
daruiesc comunitatii lor nu au auzit de cuvantul “voluntariat”, nu pot
ei sa renunte la aceste indemnizatii sau sa se suspende din profesorat
pana isi termina mandatul de deputat, mai ales ca, la drept vorbind, nu
au nici timpul fizic necesar sa faca toate astea (este de notat,
oarecum colateral, cazul uimitor al lui V.Vosganian retribuit ca
senator (PNL), dar si ca presedinte de minoritati la Uniunea Armenilor,
vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, cercetator la Inst de Economie
Mondiala, toate cu subventii din bugetul de stat)
In actula
sesiune sunt in Camera deputatilor 17 deputati, din grupul
minoritatilor, putini sau multi, dar iata ca ei au reusit ca grup de
manevra sa contribuie la caderea guvernului Ungureanu si au dus la
inversarea majoritatii din parlament.
Ajungem astfel la
intrebarea cheie: guvernul si tara au dat acestor minoritati bani si
locuri in parlamentul Romaniei, ei ca deputati ce fac pentru acest
parlament si aceasta tara, care este castigul pe care il avem noi toti
de pe urma lor ?
Activitatea acestor deputati luati individual
este insignifianta, cu unele exceptii ( ex: N.Paun – Partida
Romilor). Cei mai multi dintre ei au luat de foarte putine ori cuvantul
in plen, cam 2-3 luari de cuvant/an sau chiar pe un mandat intreg
(M.Radan Uniunea Croatilor – o interventie pe tot mandatul), dar nu asta
este cel mai relevant.
Semnificativ este ca luarile lor de
cuvant, sau felul cum au votat, nu are nici o legatura cu comunitatea pe
care o reprezinta, deoarece ei fac parte din diferite comisii de
specialitate si acolo sau in plen voteaza conform specialitatii lor ( in
finante, silvicultura, invatamant etc.) ca profesie sau conform
aranjamentelor de grup ( daca sustin sau nu guvernul sau opozitia). Ce
importanta mai are daca ei reprezinta pe albanezi, turci sau sarbi in
Romania, la felul cum voteaza in parlament diversele legi despre
finante, justitie, pensii, terenuri agricole etc.? Aceste mari teme nu
au nicio legatura cu etniile, in realitate minoritatile nu au in
Romania probleme specifice, asa ca acesti deputati, alesi prin proceduri
derogatorii, in fapt odata ajunsi in parlament nu isi gasesc niciun
rost etnic, ei devin masa de manevra a partidelor mari, care vor si
reusesc sa-i atraga intr-o parte sau alta.
Iata cum ideea de a
avea in parlament reprezentanti ai minoritatilor nationale, motivata de
grija de a auzi dorintele lor in problemele etnice, s-a pervertit si
avem de fapt un fel de grup de 17 deputati independenti , care viciaza
realitatea prin tot felul de interese, trecand mereu de partea cui
ofera mai mult , mai precis a majoritatii care va face guvernul, fara
nici o legatura cu minoritatea pe care o reprezinta.
Aceasta
falsa grija pentru minoritati prevazuta de toate legile electorale,
conduce la acordarea de subventii uniunilor si sinecuri parlamentare
liderilor sai, este un mod de a cumpara voturi in parlament si nu are
nici o legatura cu realitatea etnica. Romania a depasit de mult stadiul
de tara cu probleme etnice ( initiatorul acestui sistem de reprezentare
in parlament fiind FSN ul de acum 22 de ani) lupta parlamentara este
ideologica si partizana, exclusiv politica, perpetuarea acestei lozinci
“cu grija pentru minoritati” este anacronica si are dedesupturi care
miros a bani cheltuiti pentru a asigura majoritati parlamentare de
conjunctura.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."
Postări populare:
-
Adrian Severin, europarlamentar din România : "Nu mă ascund şi voi repeta mereu această formulă, a Statelor Unite ale Europei...
-
Un articol ceva mai vechi (25 mai 2010), dar foarte actual. Scris de Leon de Winter în Der Spiegel , traducerea - Presseurop : T...
-
Sub un singur nume sunt de fapt prezentate trei revoluţii: cea "anarhist-proletară" din 1905 (cu ramificaţii în armată - cuirasatu...
-
Precizări ale Administraţiei Prezidenţiale cu privire la desemnarea preşedintelui Traian Băsescu ca membru de onoare al Academiei Oamenilor...
-
Haşotti : Românii au fost manipulaţi şi neinformaţi la referendum PNL nu poate accepta rezultatul referendumului pentru Parlamentul u...
-
Agenţia Naţională de Integritate reconfirmă actul de constatare a incompatibilităţii lui Mircea Dinescu ca membru al CNSAS. Să vedem c...
-
M-am bucurat foarte când panaramei de M.Dinescu i s-a interzis azi, accesul la microfon, în timpul unui miting electoral al lui Traian Băs...
-
"Nu ştiu unde se poate duce cursul şi nici nu vreau să mă gândesc la acest lucru. Îngheţarea acordului cu FMI, cuplată cu o eventuală...
-
PNL a lansat, vineri, la nivelul Bucureştiului o campanie privind redresarea economică ce va începe luni şi se va încheia pe 1 septembri...
-
Îmi vine greu să cred că nu exista o altă modalitate de finanţare (câteva mii de euro) a spitalizării Doinei Cornea în Franţa, în urma unu...
3 comentarii :
"Semnificativ este ca luarile lor de cuvant, sau felul cum au votat, nu are nici o legatura cu comunitatea pe care o reprezinta, deoarece ei fac parte din diferite comisii de specialitate si acolo sau in plen voteaza conform specialitatii lor ( in finante, silvicultura, invatamant etc.) ca profesie sau conform aranjamentelor de grup ( daca sustin sau nu guvernul sau opozitia). Ce importanta mai are daca ei reprezinta pe albanezi, turci sau sarbi in Romania, la felul cum voteaza in parlament diversele legi despre finante, justitie, pensii, terenuri agricole etc.? Aceste mari teme nu au nicio legatura cu etniile, in realitate minoritatile nu au in Romania probleme specifice, asa ca acesti deputati, alesi prin proceduri derogatorii, in fapt odata ajunsi in parlament nu isi gasesc niciun rost etnic, ei devin masa de manevra a partidelor mari, care vor si reusesc sa-i atraga intr-o parte sau alta."
Foarte buna postarea !
De la prima Constituție au fost prevăzuți ca masă de manevră. Auzi aici: minoritatea italiană (câți italieni or fi prin România ?!), minoritatea ruteană (= de fapt, termenul desemnează ucrainienii de religie ortodoxă)...
Mare marsavie...
Trimiteți un comentariu