24 mai 2012

Grupul minorităților, oameni de manevră ai partidelor politice



Contributors.ro

Modalitatea de  alegere a parlamentului este periodic subiect de  discutie publica, legiferare  sau chiar  referendum. Pentru cetateanul obisnuit aceste infinite discutii publice dar si schimbarea  frecventa a legii electorale, cu varianta ultima uninominal “pur”, pare ceva neserios , asupra partidelor planand suspiciunea ca vor sa-si aranjeze castigarea de cat mai multe locuri in viitorul parlament. Pe rand, marile partide s-au pronuntat cand pentru un sistem, cand pentru altul, schimbandu-si opinia uneori la un interval de cateva luni, evident numai manati de ideea de a fi in avantaj, ca posibil numar de mandate obtinute.
In toate variantele, exista insa prevederi exceptionale care se ocupa de alegerea unui numar de parlamentari din randul minoritatilor nationale. Grija asta  induiosatoare pentru alegerea in parlament a unor persoane din randul minoritatilor ascunde insa anumite interese, tot din partea majoritatii: acesti parlamentari sunt o masa de manevra pentru   majoritatea care formeaza guvernul, nu au nici un fel de ideologie si atunci pot foarte usor sa basculeze cand la dreapta, cand la stanga dupa cum sunt lozincile la moda  la guvernare. Ei  nu au pretentii de a numi vreun ministru in guvern astfel, ca nu incurca atribuirea unor posturi ravnite de partide si  nu sunt  pretentiosi in a-si  atribui anumite merite in forul legislativ, ba chiar dimpotriva.
In plus organizatiile pe care  le reprezinta  beneficiaza  de subventii banesti  de la bugetul tarii, pentru uniunile lor minoritare , bani cheltuiti cu ravna pentru lefuri, sedii, deplasari prin teritoriu , chiar actiuni propagandistice si culturale. Circa 18 mil euro au fost impartiti in ianuarie 2012 de guvernul Boc, 20% mergand  la UDMR, 14% la Partida Romilor, restul  la Uniunea Armenilor, Forumul German, Uniunea Ucrainienilor,  Turca, Elena, Polonezilor etc.   in total 19 asemenea organizatii.
Desi sunt votati efectiv uneori de doar cateva zeci sau sute de alegatori, deputatii minoritatilor  primesc insa toate drepturile banesti, au aceleasi masini si birouri de parlamentar prin teritorii, beneficiaza de deplasari prin strainatate, au locul lor prin comisii si comitete permanente etc. Unii din acesti deputati sunt si cadre universitare (ex:  D.Popov, V.Pambuccian, D.G. Zisopol) ,  membrii in comisii de doctorat astfel ca incaseaza simultan alte venituri tot de la bugetul de stat, iar altii sunt si presedinti (N.Mircovici) ai uniunilor minoritare  si de acolo iar mai primesc niste indemnizatii, binenteles din subventiile de la stat de care am vorbit mai sus.
Sigur ca aceste sinecuri multiple nu sunt obtinute prin incalcarea vreunei legi, pentru ca alesii nostri si-au votat compatibilitati intre deputatie si profesia de advocat, universitar etc., dar este moral? Acesti etnici care se daruiesc comunitatii lor nu au auzit de cuvantul “voluntariat”,  nu pot ei sa renunte la aceste indemnizatii  sau sa se suspende din profesorat pana isi termina mandatul de deputat, mai ales ca, la drept vorbind, nu au nici timpul fizic necesar sa faca  toate astea (este de notat, oarecum colateral, cazul uimitor al lui V.Vosganian retribuit ca  senator (PNL), dar si ca presedinte de minoritati la Uniunea Armenilor, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, cercetator la Inst de Economie Mondiala, toate cu subventii  din bugetul de stat)
In actula sesiune sunt in Camera deputatilor  17 deputati, din grupul minoritatilor, putini sau multi, dar iata ca ei au reusit ca grup de manevra sa contribuie la caderea  guvernului Ungureanu  si au dus la  inversarea majoritatii din parlament.
Ajungem astfel la intrebarea cheie: guvernul si  tara au dat acestor minoritati bani si locuri in parlamentul Romaniei, ei ca deputati ce fac pentru acest parlament si aceasta tara, care este castigul pe care il avem noi toti de pe urma lor ?
Activitatea acestor deputati luati individual este insignifianta, cu unele exceptii ( ex:  N.Paun –  Partida Romilor). Cei mai multi dintre ei au luat de foarte putine ori cuvantul in plen,  cam 2-3 luari de cuvant/an sau chiar pe un mandat intreg (M.Radan Uniunea Croatilor – o interventie pe tot mandatul), dar nu asta este cel mai relevant.
Semnificativ este ca luarile lor de cuvant, sau felul cum au votat, nu are nici o legatura cu comunitatea pe care o reprezinta, deoarece ei fac parte din diferite comisii de specialitate si acolo sau in plen voteaza conform specialitatii lor ( in finante, silvicultura, invatamant etc.) ca profesie sau conform aranjamentelor de grup ( daca sustin sau nu guvernul sau opozitia). Ce importanta mai are daca ei reprezinta pe albanezi, turci sau sarbi in Romania, la felul cum  voteaza  in parlament diversele legi despre finante, justitie, pensii, terenuri agricole  etc.? Aceste mari teme nu au nicio legatura cu etniile, in realitate minoritatile nu au  in Romania probleme specifice, asa ca acesti deputati, alesi prin proceduri derogatorii, in fapt odata ajunsi in parlament nu isi gasesc niciun rost etnic, ei devin masa de manevra a partidelor mari, care vor si reusesc sa-i atraga intr-o parte sau alta.
Iata cum ideea de a avea in parlament reprezentanti ai minoritatilor nationale, motivata de grija de a  auzi dorintele lor in problemele etnice, s-a pervertit si avem de fapt  un fel de grup de 17 deputati independenti , care viciaza realitatea prin tot  felul de interese, trecand mereu de partea cui ofera mai mult , mai precis a  majoritatii care va face guvernul, fara nici o legatura cu minoritatea pe care o reprezinta.
Aceasta falsa grija  pentru minoritati prevazuta de toate legile electorale, conduce  la acordarea de subventii uniunilor si sinecuri parlamentare liderilor sai, este un mod de a cumpara voturi in parlament si nu are nici o legatura cu realitatea etnica. Romania a depasit de mult stadiul de tara cu probleme etnice ( initiatorul acestui sistem de reprezentare in parlament fiind FSN ul de acum 22 de ani) lupta parlamentara este ideologica si partizana, exclusiv politica, perpetuarea acestei lozinci “cu grija pentru minoritati” este anacronica si are dedesupturi care miros a bani cheltuiti pentru a asigura majoritati parlamentare de conjunctura.

3 comentarii :

Crystal Clear spunea...

"Semnificativ este ca luarile lor de cuvant, sau felul cum au votat, nu are nici o legatura cu comunitatea pe care o reprezinta, deoarece ei fac parte din diferite comisii de specialitate si acolo sau in plen voteaza conform specialitatii lor ( in finante, silvicultura, invatamant etc.) ca profesie sau conform aranjamentelor de grup ( daca sustin sau nu guvernul sau opozitia). Ce importanta mai are daca ei reprezinta pe albanezi, turci sau sarbi in Romania, la felul cum voteaza in parlament diversele legi despre finante, justitie, pensii, terenuri agricole etc.? Aceste mari teme nu au nicio legatura cu etniile, in realitate minoritatile nu au in Romania probleme specifice, asa ca acesti deputati, alesi prin proceduri derogatorii, in fapt odata ajunsi in parlament nu isi gasesc niciun rost etnic, ei devin masa de manevra a partidelor mari, care vor si reusesc sa-i atraga intr-o parte sau alta."

Foarte buna postarea !

Riddick spunea...

De la prima Constituție au fost prevăzuți ca masă de manevră. Auzi aici: minoritatea italiană (câți italieni or fi prin România ?!), minoritatea ruteană (= de fapt, termenul desemnează ucrainienii de religie ortodoxă)...

Crystal Clear spunea...

Mare marsavie...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: