Activitățile politice sau de propagandă în unitățile de învățământ sunt interzise atât de vechea lege a învățământului, cât și de cea nouă (deși aici s-au atenuat unele prevederi):
Legea nr. 84/1995Dacă legea ar fi intenționat cu adevărat blocarea acestor activități, ar fi trebuit adăugată și fraza "Sunt interzise orice fel de activități inspirate, coordonate ori susținute de organizații sau de persoane care nu aparțin personalului didactic, didactic auxiliar sau nedidactic". Acum, oengiștii pot spune că "de fapt, nu fac politică, ci instruiesc, explică, ajută". De parcă nu ar fi tot politică (agendă politică).
ART. 11
(1) Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau de alte formațiuni politice.
(2) În unitățile și în spațiile de învățământ se interzic crearea și functionarea partidelor sau altor formațiuni politice, precum și desfășurarea activităților de organizare și propagandă politică.
(3) În învățămant se interzice prozelitismul religios.
(4) În spațiile destinate procesului de învățământ, în unități de cercetare științifică, biblioteci, edituri și tipografii ale instituțiilor de învățământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultură ale studenților, case ale corpului didactic, case universitare, tabere școlare, baze și complexe cultural-sportive, palate și cluburi ale copiilor și elevilor sunt interzise activitățile care încalcă normele generale, de moralitate, primejduind sănătatea fizică sau psihică a tineretului.
Legea nr. 1/2011
Art. 7
(1) În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum și activitățile de natură politică și prozelitismul religios.
Funeriu a deschis în mod ilegal porțile instituțiilor de învățământ propagandei oengiste (cazul 1, cazul 2, cazul 3), dar nici după ce a plecat (și s-a aciuit pe la Cotroceni) lucrurile nu revin la normal, ci dimpotrivă, se agravează:
La începutul lunii februarie, mai multe instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar din Bucureşti au demarat acţiuni de familiarizare a tinerilor cu istoria minorităţilor sexuale, arată un comunicat al organizaţiei ACCEPT.
În februarie, organizaţia non-guvernamentală ACCEPT sărbătoreşte luna istoriei LGBT (Lesbiene-Gay-Bisexuali-Trans), prin care îşi propune să schimbe mentalitatea oamenilor vizavi de minorităţile sexuale.
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, precum şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti,şi Colegiul Naţional Bilingv “George Coşbuc” din capitală vor găzdui expoziţii care prezintă istoria minorităţilor sub un aspect evolutiv, de la perioada comunistă, la anii 1990, marcaţi de lupta pentru abrogarea articolului 200 şi până în anii 2000, când minorităţile organizează evenimente precum Gay Fest şi Gay Pride.
Deşi, potrivit programului, evenimentul cuprinde activităţi desfăşurate pe parcursul întregii luni, presa nu s-a întrecut în relatări privind ocazia sărbătorită. Evenimentul este finanţat de Comisia Europeană prin programul “Fundamental Rights and Citizenship”.
Pași.ro
Start la proiecte pentru educație din distracție
La începutul lunii aprilie, chiar înainte de vacanța de primăvară, elevii vor avea parte de o „Școală altfel“, cu activități creative, mult sport, muzică, teatru, film, tabere sau vizite de studii, inclusiv în străinătate. Așa prevede un program aprobat anul trecut printr-un ordin al fostului ministru Daniel Funeriu, iar școlile trebuie să găsească deja parteneriate cu diverse organizații sau instituții pentru organizarea activităților extrașcolare din săptămâna 2-6 aprilie. Instituțiile care vor să se implice sunt invitate să propună gratuit proiecte cu activități care să aibă impact asupra atenției copiilor.
Lista este deschisă pentru activități ca ateliere de teatru, dans, muzică, pictură sau alte arte plastice, competiții sportive și nu numai, organizate la nivelul școlii sau județului, mese rotunde și dezbateri interactive pe diverse teme. Activitățile de voluntariat sau de interes comunitar sunt printre acțiunile care pot implica echipe de elevi, dar și mai încurajate sunt campaniile antitutun, antialcool sau antidrog, precum și campaniile privind traficul de ființe umane și cele privind combaterea delincvenței juvenile.
„Școala românească altfel“ aici și peste granițe
Cursuri legate de dependența de calculator sau siguranța pe internet vor fi binevenite. Vizitele de studii interne și internaționale sunt binevenite, dar pentru astfel de acțiuni e nevoie de sponsori. La fel și pentru taberele de creație și cercetare, fie că sunt în țară sau în afară. Este încurajată foarte mult mobilitatea, programul dând mână liberă unităților școlare să organizeze parteneriate educaționale și tematice, la nivelul școlilor sau grădinițelor respective, dar și cu unități din țară sau alte state. Astfel, elevii vor învăța de mici să lucreze în echipe și pe proiecte cu colegi de-ai lor din alte școli.
La „Școala altfel“, obligatoriu
Proiectul prevede că activitățile de la „Școala altfel“ vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare din săptămâna dedicată, acoperind cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Prezența la „școala altfel“ va fi obligatorie, iar toții elevii și profesorii trebuie să se implice inclusiv cu propuneri pentru acest program. Și părinții vor putea veni cu idei în sprijinul programului. În orice caz, la final, directorii școlilor trebuie să vină cu rapoarte de monitorizare, pe care inspectorii școlari le vor include în Raportul privind starea învățământului. Un capitol special va arăta valoarea adăugată adusă la educația elevilor și preșcolarilor care vor trece prin „Școala altfel“.
Curentul
3 comentarii :
A se observa că Funeriu OBLIGĂ școlile să caute oengeurile, facilitând astfel penetrarea acestora în zone unde nu sunt reprezentate pe plan local.
Iar subiectul este tocmai bun pentru un PM gay.
In ce hal am ajuns...
N
Mă tem că e o linie, o agendă, care transcende persoanele sau partidele. Ar fi trebuit să apară reacții, interpelări. Greva opoziției are oare și rolul de a evita interpelări pe anumite subiecte ?
Trimiteți un comentariu