Noua Republică - inconsecvențe, omisiuni, contradicții, euroconformism

A fost publicat documentul Manual de identitate, al mișcării Noua Republică, mișcare ce a declarat că se va transforma în partid politic. Sunt trecute în el principalele puncte ale programului politic.

Analizez pe scurt aspectele sale discutabile ori negative, concluzionând că este vorba despre un viitor partid al eurocartelului, la fel de nerecomandabil spre a fi votat precum sunt toate partidele românești reprezentate acum în Parlamentul României sau în Parlamentul European.


Despărţirea de fesenism (pag.7):

Afinitate cu secta care a preluat controlul PDL în urma congresului măsluit din 2011. "Partea dăunătoare" din PDL este deci cea veche, după Noua Republică.

Există un precedent pentru Noua Republică? (pag. 11):

Despre Noua Republică se discută din 2007.

Cum vede Noua Republică istoria totalitarismelor din secolul XX? (pag.13):

De fapt, se demonizează naționalismul/patriotismul. Celelalte calificative se folosesc în combaterea acestuia, numindu-l altfel. Rețeta-standard.

Ce înţelegem prin identitatea naţională (pag.13):

"Democrația transnațională", un concept tot mai vânturat de la o vreme, fie ca atare, sub acest nume, ori sub altele, de la Casa Comună Europeană a lui Gorbaciov la Statele Unite ale Europei.

Populist sau popular? (pag. 14):

Deci, Noua Republică ar urma să fie un partid afiliat la PPE. Adică, la o componentă a eurocartelului politic (din care mai fac parte PES, ALDE, Greens-EFA și GUE/NGL). Nu la grupul conservator (ECR) deși declară că are și conservatori în rândurile sale, nici la eurosceptici (EFD), deși își declară preocuparea față de identitatea și suveranitatea națională. 

Cum a fost primită Noua Republică? (pag.15):

Puncte de vedere similare. Pe marea majoritate a temelor.

Ce ne propunem pe termen lung? (pag.17):

Între "asumând" și "înfruntând" e diferență mare. 

Care este raportarea faţă de actualele forţe politice? (pag.17):

Se pare că interesul național poate fi susținut doar de anumite partide, în forma definită de acestea. Ceilalți sunt de cele mai multe ori "niște extremiști" (n'așa ?!).

Cum se raportează Noua Republică la preşedintele Traian Băsescu? (pag.18):

EuroBăse este menajat, fiind criticat doar pe chestiuni punctuale, nu este criticat pentru susținerea "Statelor Unite ale Europei", contrar jurământului pe care l-a depus de două ori. 

Cum se raportează Noua Republică la minoritatea maghiară? (pag.18):

UDMR nu se opune regionalizării, ci doar formei și momentului acesteia, dar a te opune la așa ceva ar fi ceva negativ, conform noii republici euroregionale România. 

De ce vrem schimbarea Constituţiei (pag.19):

Fraze de mare angajament, dar care perpetuează clișeul folosit ca argument-forte al regionalizării - "baronizarea". 

Cum se raportează Noua Republică la proiectul Roșia Montană? (pag.26):

Preluarea poziției susținute de Monica Macovei, ușor atenuată. În ce mă privește, singura reținere pe care o am față de proiectul Roșia Montană este motivată de participația derizorie a statului român în cadrul afacerii. Dacă faci referendum (privind exploatarea, nu metodele ei !) pe fondul de hău-hău-hău al ong-urilor, e clar la ce rezultat vrei să ajungi. Și apoi, de ce nu un referendum privitor la trecerea la euro ? Chit că referendumul constituțional falsificat din 2003 a adus ART.137/2 privitor la trecerea la euro doar prin lege organică, fără o altă revizuire a Constituției.

Noua Republică doreşte subsidiaritate şi descentralizare? (pag.35):

Deci, vor regionalizare. Restul e blabla ca să vândă propagandistic chestiunea.

O nouă paradigmă fiscală: legea fără excepţii (pag.38):

Alinierea la indicățiile UE, "care ne sunt utile nouă" (n'așa ?!).

Ce obiective de infrastructură sunt prioritare? (pag.40):

Oare este avută în vedere și conducta de petrol Constanța-Trieste ? Diverși politicieni au făcut lobby proiectului, printre care toți președinții și toți premierii de după 1997. Un proiect cu mare risc ecologic, cu încasări neadecvate față de acest risc, pentru capacități de tranzit peste consumul intern al României (îi slugărim pe alții cu riscul de mediu la noi). Bulgarii au renunțat recent la unul similar. Apoi, la export, să se exporte și gaz din producția internă, cum vrea Băsescu ?

Este necesară privatizarea ? (pag.41):

Sună a lobby pentru transferul activelor statului către aceleași entități criticate ceva mai jos.

Cât de mari pot fi deficitele structurale? (pag.42):

"UE este înțeleaptă, nu trebuie să o supărăm cu un refuz, doar ne vrea binele" (n'așa ?!).

Cum vede Noua Republică politica externă a României? (pag.43):

Dezbateri bifate, implementări asumate. Spre valorificarea oportunităților (altora). Aluzie subtilă la Olanda, în ultima propoziție.

Cum să obţinem toate beneficiile posibile din apartenenţa la UE si NATO ? (pag.43):

Iar oportunități (leneșii de noi, nu sărim să le valorificăm !), după ce tranziția și apoi aderarea la UE au pus pe butuci agricultura. După privatizarea de la pag.41, mai vorbim despre "companii românești" ?!

Ce înseamnă limitarea suveranităţii? (pag.44):

Pâi, ce să-nsemne limitarea suveranității pentru Noua Republică ? O bagatelă. Nimic despre trecerea la euro, luată ca pe ceva dat, imuabil. "Sub umbrela monedei unice" nu se ascund doar bancherii, ci și alții, care vor distrugerea statelor naționale - eliminarea monedei naționale este unul dintre pași.