"Noua republică" este despre (euro)regionalizare

O nouă republică

Reconstrucţia instituţională a României
13.07.2007
Supliment al revistei 22

Numele "Noua Republica" a fost lansat anul trecut la Arad, cu ocazia dezbaterii publice din data de 29 septembrie, organizat de CADI-Eleutheria impreuna cu Centrul pentru Institutionalizarea Resurselor si Initiativelor Strategice (CIRIS) din Arad si asociatiile Millennium Center si Initiativa Tinerilor din Arad.

Albă ca Zăpada
Hopa, hopa, hopa...

Proiectul "Noua Republica" s-a transformat intr-un program de dezbateri si analize pe tema necesitatii reconstructiei institutionale a statului roman prin reforma constitutionala si schimbarile de fond subsecvente. Va prezentam in continuare fragmente din dezbaterea pe care am organizat-o marti, 19 iunie, la Hotelul Howard Johnson din Bucuresti. Intalnirea a marcat, printre altele, asumarea publica, de catre Partidul Liberal Democrat, a proiectului de reconstructie institutionala ca parte a programului sau politic. 

Valeriu Stoica: Nu este logic ca ambele Camere ale parlamentului sa aiba atributii legislative aproape egale. Daca dorim sa avem un parlament rational, care sa respecte logica politica a unui stat care nu este federal, ci unitar, atunci logica politica, logica stiintei constitutionale impune o delimitare clara a atributiilor functionarii celor doua Camere. Practic, Camera Deputatilor sa ramana cu atributiile legislative, iar Senatul sa aiba atributii de reprezentare a regiunilor, a profesiilor etc.

O ultima optiune este cea privind inlocuirea judetelor cu regiuni administrative in cadrul statului unitar descentralizat. Este limpede ca absorbtia fondurilor comunitare nu se poate face in actuala structura administrativa a Romaniei. Si vom mai avea in continuare o lentoare paguboasa a procesului institutional de absorbtie a fondurilor comunitare, pentru ca mecanismul institutional nu este adecvat acestui proces. Avem regiuni de dezvoltare economica, dar aceste regiuni nu au structuri necesare pentru a fi eficiente. Si iata de ce am propus acest nou sistem administrativ, in care sa existe o regiune metropolitana Bucuresti. Altfel spus, e limpede ca astazi Capitala a devenit de neutilizat pentru locuitorii ei. Daca dorim o noua Capitala, trebuie sa o regandim nu doar la actualul perimetru, trebuie sa o extindem si sa o regandim in mod unitar, la nivelul acestei regiuni metropolitane Bucuresti.

Gheorghe Flutur (presedinte executiv al PLD): Vreau sa spun cateva cuvinte despre organizarea administrativa. Cred ca este un punct extrem de important si aici vreau sa observati acest nivel intermediar intre stat si organizatia comunala, care este dublat astazi - judetul si regiunea sau euroregiunea. Aici venim cu un proiect foarte curajos de organizare administrativa. Daca ne gandim la urgenta, vreau doar sa subliniez absortia fondurilor europene. Aceasta reorganizare administrativa in regiuni cred ca este extrem de importanta si urgenta. Si as vrea aici sa spun doua chestiuni. Ce a insemnat politica de la centru? Trimisi in judete. Fie prefecti, sefi de consilii judetene. Cred ca o regiune ar putea sa dea si acesti lideri care au legitimitate. Sa nu uitam ca Schroeder in Germania fost mai intai presedintele unui land sau Clinton a fost guvernator intr-un stat din America si dupa aceea au venit spre capitala. Cred ca trebuie sa ne gandim foarte mult si la acest lucru. 

Politicienii - luaţi la întrebări despre politica lor cu privire la Europa

12 noiembrie 2007

EurActiv

Societatea Academica din Romania, Grupul pentru Dialog Social si EurActiv au organizat duminica 11 noiembrie, dezbaterea "Europarlamentarii fata cu Europa". Au participat candidati din partea PSD, PD si PLD. Alina Mungiu-Pippidi, presedintele SAR a prezentat un studiu privind modul cum se raporteaza partidele din Romania la problematica europeana. A fost prezent si Donato Chiarini, ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti.

Alina Mungiu Pippidi, presedintele SAR: “Toate partidele s-au situat in zona centru, cu foarte mici diferente, sunt, in general, pro-europene. Partidele sunt de acord cu integrarea asa cum este acum. Singurul partid entuziast in termeni europeni este UDMR, care se pronunta pentru federalism (integrarea trebuie sa progreseze pana la o Europa federala).

Euro-sceptic este PLD, care isi exprima rezerve fata de o politica de aparare comuna. Celelalte partide se pronunta integral pentru.

Cel mai la dreapta partid este PLD (Europa sa aiba o ecnomie de tipul angolo-saxon). La stanga s-a situat PSD, pe modelul social european (pozitie centrista in Europa).

Nu au raspuns la chestionare PNG si PRM.”

De ce e importanta pozitia partidelor 

Scandalul declansat in urma expulzarii unor cetateni romani din Italia a adus in prim plan un subiect european care trebuia de mult dezbatut. Exista multe asemenea subiecte, in afara de politica de imigratie, care nu fac in Romania obiectul unei dezbateri politice serioase, cu consecinta ca planurile de masuri sunt intotdeauna o reactie la o criza deja in desfasurare.

Pentru a sparge cercul, SAR si partenerii sai au invitat la o dezbatere publica in care partidele romanesti au incercat sa-si defineasca clar si sistematic pozitia fata de toate temele europene. Acest demers are ca scop informarea alegatorilor si cresterea participarii in alegerile de la 25 noiembrie.

In vederea pregatirii acestei dezbateri, partidele politice au completat un chestionar precizand pozitia lor fata de temele europene curente. Raspunsurile lor sunt accesibile online, fiind de asemenea rezumate si analizate sub forma unui policy brief SAR. 

Concluziile studiului 
V. chestionarele integral pe site-ul SAR

PLD e cel mai liberal partid din Romania, UDMR e cel mai euroentuziast, PD cel mai pragmatic, PNL si PSD sunt pentru regionalizare pe structura regiunilor de dezvoltare. Toata lumea e la centru. In luna martie a acestui an, SAR a transmis partidelor un chestionar privitor la pozitiile lor fata de problematica europeana. Acest gest a fost determinat de absenta din spatiul dezbaterii publice, ca si din programele partidelor, a unor pozitii clare si explicite privitoare la temele de interes european. In mod normal fiecare partid ar trebui sa produca o pozitie publica in momentele de dezbatere europeana care sa poata fi consultata pe Internet. Dar tineretea noastra europeana, ca si nedezvoltarea capacitatii de formulare a politicilor de catre partide au dus la saracia unor asemenea exprimari.

Pozitia fata de integrare si chestiunea constitutionala 

Integrarea europeana are doua componente distincte. Una priveste proiectul european ca intreg. Dincolo de realizarea unei piete comune si a unor reglementari acceptate in cateva domenii, de la mediu la telecomunicatii, exista doua tabere relativ distincte, cei care vor sa continue integrarea politica pana la realizarea unei Europe federale, si care adesea au amenintat ca vor crea o Europa cu doua viteze daca unele tari se opun acestui proiect, si cei care cred ca integarea nu poate merge mai departe de stadiul actual – eventual, cu mai multa coordonare in arii pecum migratia sau politica externa. Cealalta perspectiva este nationala si priveste integrarea Romaniei, care este numai la inceput. Aderarea tarii noastre trebuie sa fie urmata de o integrare si o convergenta reala. E normal sa avem o parere despre evolutia proiectului european in general, dar noi suntem inca abia la debutul integrarii. 

Partidele romanesti sprijina integrarea europeana si considera in unanimitate ca este fara rezerve profitabila pentru Romania. Opiniile sunt destul de putin nuantate atunci cand vine vorba de viitorul integrarii europene, nu doar cel al Romaniei ci al proiectului european in general. Cu exceptia UDMR, care considera ca integrarea trebuie sa progreseze pana la realizarea unei Europe federale, celelalte partide se pronunta pentru integrare in forma actuala, cu alte cuvinte pentru oprirea procesului in stadiul actual. 

In materia constitutionala, parerile sunt fara rezerve de partea consensului de la Lisabona, adica adoptarea Constitutiei cu modificari minime.

Chestionarul continea si o intrebare privind Parlamentul European, care a primit raspunsuri putin surprinzatoare. Desi partidele, minus UDMR, se declara pentru formula actuala, toate vor puteri mai multe pentru Parlamentul European. Desi e singura forta politica federalista de la noi, UDMR se pronunta in schimb pentru un Parlament european in formula actuala, sesizand just ca o debalansare a aranjamentului actual ar crea alte disfunctionalitati.

Pozitii socio-economice 

Din punct de vedere al pietei comune, toate partidele romanesti se pronunta pentru varianta maxima, cu Comisia in rol de reglementare, adica o pozitie clasic liberala, spre deosebire de tendinte precum cea exprimata de Nicholas Sarkozy, de exemplu, care sugereaza ca organismele de decizie nationale trebuie sa aiba un control asupra celor europene, ca Banca Centrala. Dar numai liberal democratii sunt liberali pana la capat si cred ca Europa ar trebui sa urmeze un model de dezvoltare economica anglo-saxon, cu alte cuvinte ceea ce promova Tony Blair si ce sustin si cateva partide liberale din Europa, cel danez, de exemplu. Partidul social democrat crede ca Europa ar trebui sa isi consolideze si sa generalizeze in toate tarile modelul social european, adica forma de protectie sociala extinsa pe care Germania s-a apucat sa o demanteleze neconvingator la finele mandatului Schroder. Si Partidul Democrat inclina mai curind spre modelul social european, cum inclina si crestin-democratii din grupul popular. PNL nu crede intr-un model pe aceasta tema, ci crede ca fieare tara ar trebui sa urmeze ce model doreste. PLD este singurul partid care nu e de acord cu fondul de ajustare la globalizare, un fond material modest dar cu ambitia de a castiga sprijinul votantilor europeni distribuind beneficii direct sub sigla UE celor care au de pierdut din cauza globalizarii. Toate partidele sunt de parere ca impozitele trebuie sa fie mai ales un atribut national, hotarate deci de la Bucuresti, nu de la Bruxelles.  

• Fonduri europene 

Partidele romanesti se pronunta fara exceptie pentru mentinerea fondurilor structurale in varianta actuala, motivand ca Romania are de castigat din aranjamentul actual. In ce priveste fondurile pentru agricultura insa, Partidul Democrat e singurul care se pronunta pentru mentinerea sistemului actual macar pana in 2013, cu aceeasi motivatie ca Romania are mai mult de castigat, si subliniind ca euroobservatorii sai s-au opus deja, in comisiile Parlamentului European incercarilor de reforma „din mers" promovate de unii deputati. Celelalte partide adopta mai curand pozitia engleza, pro-reforma CAP, contra pozitiei franceze, care a fost intotdeauna de blocare a oricarei schimbari. 

• Teme internationale 

Partidele romanesti se pronunta, toate, asupra unei politici comune asupra migratiei, fara nici o rezerva privind, de exemplu, nevoia Romaniei de a avea o politica proprie asupra migratiei din Republica Moldova. Cind Moldova e insa discutata ca subiect in sine, PSD, PNL si PLD toate cer un statut special pentru Republica Moldova, considerind ca actuala politica de vecinatate a UE nu ofera perspective de aderare suficiente pentru Republica Moldova. Partidul Democrat este ceva mai ambiguu in aceasta privinta. UDMR considera ca politica de vecinatate e suficienta pentru rezolvarea problemelor Moldovei. 

PNL, PSD si UDMR se declara in favoarea unei politici externe si de securitate comuna, un mare deziderat inca neimplinit. PLD se declara net in favoarea unei politici proprii, pozitie apropiata de a partidelor conservatoare din Europa. PD este din nou ambiguu in aceasta privinta, pronuntindu-se pentru unele politici comune si subliniind necesitatea de a pastra o diplomatie proprie. Diferentele dintre partide dispar cind vine vorba de politica fata de Statele Unite. Toate se proclama unanim pentru pozitia intermediara, Europa ca partener egal si critic al SUA, nu ca aliat neconditionat sau contrapondere globala, celelalte doua optiuni.

• Regionalism 

O intrebare distincta privea reorganizarea teritoriala administrativa a Romaniei. Aceasta nu este o cerere a integrarii, si nici nu exista un model comun european. Cu toate acestea, un efect frecvent al europenizarii a fost regionalizarea, datorata metodologiei de distributie a fondurilor structurale. Cum fiecare tara are specificitatile ei, intrebarea SAR a vizat trei variante distincte:

Tabel 1. Pozitia partidelor fata de regionalizare

1. Mentinerea organizarii actuale	PD
2. Reorganizare administrativa cu regiuni mai puternice, cu parlamente regionale, dar pe structura actualelor regiuni de dezvoltare (8).	PNL PSD
3. Reorganizare administrativa pe structura regiunilor istorice (Transilvania, Banat, Moldova, Tara Romaneasca, Dobrogea)	UDMR PLD

 
Pozitia PD a fost mai nuantata. PD a sustinut ca trebuie sa existe o corelare intre performanta absorbtiei de fonduri europene si organizarea teritoriala. Optiunea lor pentru sistemul actual este deci temporara, PD propunind sa fie evaluata capacitatea de absorbtie si sa se treaca la o alta formula doar daca aceasta nu e satisfacatoare. PSD argumenteaza foarte convingator ca daca menirea acestor fonduri este reducerea discrepantelor de dezvoltare, actualele regiuni sunt cele mai potrivite. UDMR nu e in favoarea regiunilor actuale (a cerut in repetate rinduri ca sa fie schimbate pentru a crea o regiune predominant maghiara), dar ar fi in favoarea unei regiuni transilvane mai autonome in ansamblul ei.

Vezi studiul complet

Pozitiile partidelor, exprimate la lansarea raportului SAR [spicuiri]PSD, Victor Bostinaru [secretar executiv]: 

Exista un departament intern care se ocupa de aceasta tematica, iar punctul de vedere a fost adoptat de partid. Avem strategie comuna cu Partidul Scoail European in ceea ce priveste energia, avem contributii la un proiect pentru Republica Modova, suntem in discutii pentru Marea Neagra, am contribuit la noua Europa sociala (lansand Romania sociala). Am lansat acest sub-model de Romanie sociala, unele pozitii au fost validate oficial. O modalitate prin care un partid poate contribui, Romania, printr-o componenta politica a sa.

PD, Simion Costea, conf univ. la Universitatea Petru Maior din Targu Mures (scurta carte de vizita, potrivit discursului sau): acreditat de Comisia Europeana ca profesor Jean Monet de integrare europeana. Istoric al integrarii europene (laureat al Academiei Romane). 

Integrarea europeana este meseria mea, candidez la PE. Chestionarul a fost completat la sfarsitul lunii iunie, a fost discutat intr-un grup de experti, din care fac parte, unul dintre liderii importanti a avut in responsabilitatea de a se ocupa acest document, a fost asumat acest document de catre conducerea centrala a partidului. 

Raspunsurile le am chiar din start, am urmarit si raspunsurile celorlalte partide. Sunt de acord cu o idee esentiala: PD este cel mai pragmatic, cel mai aplecat spre interesul national. UE nu este niciun stat, nicio federatie de state, ci o forma de integrare unica in lume si in istorie, care se bazeaza pe state, sunt foarte multe interese promovate la nivelul UE de catre state, de catre UE, de catre ONG. Tot timpul se promoveaza, se negocieaza interese si solutii. Tratatul de reforma, semnat in octombrie la Lisabona, dovedeste acest lucru. Ca specialist in integrare, imi doresc o Europa mai puternica. Nu trebuie sa ne despartim de realitate, sa nu ne luam zborul in utopii, trebuie sa tinem cont de ceea ce vrea populatia din UE. Este principala provocare, cum apropiem institutiile UE de cetatean, cum facem sa fie mai bine intelese si sa functioneze in interesul cetateanului european si a romanilor, care sunt cetateni europeni. Suntem membri cu drepturi depline. 

In 785 de deputati, 277 (peste 37%) are PPE, singurul grup politic european cu reprezentanti din toate cele 27 state. De la trimiterea euroobservatorilor, am fost implicati in toate evenimentele. [intrerupt de moderator]

Sorin Paveliu, deputat independent si membru al PLD: 

Oficial, partidul s-a infiintat in martie, la scurt timp am primti chestionarul. Raspunsul a fost dat de o persoana avizata, fara o dezbatere interna, pe fond, s-au cules opinii de la persoanele avizate. 

Niciun partid nu poate fi mai progresist decat populatia. Subiectul european preocupa foarte putin populatia, iar noi suntem coada Europei, astfel ca orice decizie este in favoarea noastra. Pana la un punct. Pana cand vom reduce din handicap, suntem beneficiari. Cat despre efectele integrarii, noi le consideram mai degraba negative. Din punctul meu de vedere, Romania are nevoie de un fost director de scoala de corectie, suntem deformati de politica haotica. Simteam nevoia ca cineva sa vina sa ne traga de urechi pentru justitie, competitivitate, drepturile omului. Daca acum am fi in ajun de integrare, s-ar pune un mare semn de intrebare.

Cand discutam de Europa, nu cred ca este adecvata abordarea axa stanga – dreapta. Aici e marea confuzie. 

Incercam sa extrapolam politica nationala la cea de tip comunitar. Dar nu pot fi suprapuse. 

O abordare pertinenta: euro-sceptic vs. euro-entuziast. Euro-sceptic ar trebui sa ne caracterizeze pe toti. Pasii spre integrare – cu oameni care nu au fost profesionisti. Puteam beneficia mult mai mult. Ar trebui sa avem rezerve. Politica de securitate: o tara la extrema normalitatii europene, incat si europenii care au stat mult in Europa ne inteleg foarte greu. Suntem intr-o zona care e prea aproape de Rusia, nu putem extrapola sentimentele Frantei cu cele ale noastre. [...] 

Aceasta campanie electorala s-a facut remarcata prin lipsa oricaror dezbateri politice, de orice fel.Am luat decizii pe picior. Ce intelegf prin big brotherul european: cred ca atitudinea UE trebuie sa insemne corective, pana cand vom invata sa aplicam legea si sa ne respectam angajamentele.

Romeo Ilie (PLD): O sugestie personaala ar fi ca Romania, poate si Bulgaria, sa nu intre intr-o politica globala de integrare europeana (twining). A vorbi despre politici europene aplicabile in Romania – nu putem sa ne raportam direct la aceste standarde inalte. Aceste politici de twining sunt mai potrivite.

Donato Chiarini, seful Reprezentantul Comisiei Europene in Romania: "Trebuie sa modernizati partidele"

Aceasta initiativa – foarte utila, foarte importanta, sa punem la un loc ce inteleg partidele. Nu trebuie sa existe un big brother. Fiecare tara trebuie sa isi aduca o contributie, nu doar sa astepte de la Bruxelles. Este un proces gradualitatea – societatea trebuie sa castige timp. Tehnologia impinge lucrurile. Anumtie societati se adapteaza mai usor, altele, mai greu. Ceea ce conteaza la Bruxelles este calitatea oamenilor, daca au competenta, creativitate, nu conteaza ca sunt din Bucuresti sau Sofia. Sigur, inainte de toate, trebuie sa modernizati partidele.
In ceea ce priveste politica de aparare, Roma nu a fost facuta intr-o zi. Nu conteaza ca esti euro-sceptic sau entuziast. Sunt unele populatii care doresc uniformizarea politicii in aceasta privinta, altele care cred ca mostenirea imperiala mai importanta de cat integrarea. Integrarea cere timp, este o sarcina imensa, ca nu poate fi facuta intr-o zi. Iata ca avem si reforma Tratatului. […] Nu mai putem pleda ca tara subdezvoltata si nici ca suntem vecini cu Rusia.
 

>> Republică, măreaţă farsă sau "La pomul vernil să nu te duci cu sacul"