04 iunie 2011

"Statele Socialiste Unite ale Europei"



O altă aripă a balamucului UEist, "roşiii":

Jefuirea clasei muncitoare din Grecia

În cadrul statului-naţiune şi al capitalismului nu exista nici o soluţie pentru criza actuală. "Salvarea" euro-ului prin programe drastice de austeritate sau colapsul acestuia în urma unei serii de falimente de stat ar avea consecinţe dezastruoase pentru clasa muncitoare. Atâta timp cât bancile şi corporaţiile mari rămân în mâinile proprietarilor privaţi şi servesc intereselor acestora, guvernele vor continua asaltul asupra locurilor de muncă, a salariilor şi drepturilor sociale şi democratice ale muncitorilor.

Rezistenţă necesită o abordare coordinată transfrontalieră bazată pe un program socialist. Clasa muncitoare nu este responsabilă pentru criza capitalistă şi trebuie să respingă categoric toate încercările de a plăti pentru aceasta. Diversele guverne burgheze şi "de stânga" care predomină în Europa trebuie să fie înlocuite de guverne muncitoreşti care pun interesele societăţii mai presus de interesele de profit ale capitalismului. Uniunea Europeană, un instrument al corporaţiilor şi a băncilor, trebuie să fie înlocuită cu Statele Socialiste Unite ale Europei.

Acesta este programul pentru care lupta Comitetul Internaţional al celei de-a Patra Internaţionale.

http://www.wsws.org/ro/articles/2011/jun2011/grie-j04.shtml

3 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Foarte periculosi !
Trebuie monitorizati mereu si mereu
Nici nu-mi imaginam ca mai exista asa ceva

Riddick spunea...

Ăştia sunt "troţkiştii". "Comunismul ştiinţific", despre care vorbea Ilici în decembrie 1989.
:)

Cred că mai periculoşi sunt cei care îşi maschează obiectivele, ăştia le expun pe faţă.

Crystal Clear spunea...

Coreeeeect :)
Comunist scientists.

Asa este, cei mai periculosi sunt lupii in blana de oaie !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: