„Poporul nu ştie ce beneficii sunt”
19 mai 2011
Atenţie mare, votanţi USL nezombificaţi : ''Cu Adrian Năstase preşedinte şi PSD la guvernare, aveam regiuni europene din 2005'' (Ioan Rus)
P: Preşedintele Traian Băsescu a vorbit ieri despre
necesitatea reorganizării administrative. Ca fost ministru de interne şi al administraţiei,
cum vedeţi că trebuie făcută reorganizarea administrativă?
Ioan Rus: Nevoia unei
reorganizări administrative a României există, respectiv o unitate
administrativă ca să fie eficientă prin ea însăşi are nevoie de o anumită
suprafaţă, o anumită populaţie, o repartizare a activităţii industriale,
agricole etc. În România o astfel de reîmpărţire ar presupune 15 regiuni de
dezvoltare. Actuala structură, cu cele opt regiuni de dezvoltare, este una pur
simbolică, ele nu au nici un fel de atribuţii, nu au nici un fel de eficienţă.
P: Dacă vor apărea regiunile, vor dispărea judeţele. Cu
ce îi ajută acest lucru pe oameni?
I.R.: Dacă vor
apărea regiunile, vor dispărea structurile de acum. În fiecare regiune vei avea
Consiliul regiunii, Prefectură. Acum avem costuri prea mari, raportate la o
populaţie prea mică. Trebuie discutat în termeni de eficienţă administrativă şi
economică. Să ai un PIB al regiunii care să-ţi permită să-ţi facă singur un
pod. Cel care conduce regiunea are venituri mult mai mari la dispoziţie, are un
PIB al zonei respective, care îi dă posibilitatea să finanţeze proiecte mai
mari sau să cofinanţeze alături de fonduri europene şi proiecte mari, nu doar
proiecte de nivelul podeţ la mine în sat peste un pârâu. Dacă ai o regiune nu
mai trebuie să armonizezi interese mărunte ale unor comunităţi. Acum, spre
exemplu, dacă vrea Teleormanul ceva poate nu vrea Ilfovul şi tot aşa.
P: Dacă vor dispărea multe funcţii de preşedinţi de
Consiliu Judeţean, credeţi că acest proiect va fi susţinut şi de clasa
politică?
I.R.: Clasa
politică niciodată nu va dori acest proiect, dar până la urmă va trebui să ne
trezim şi să ne dăm seama că în termeni de eficienţă regiunea europeană despre
care vorbim este necesară. În Europa, regiunea este un teritoriu care are un
anumit PIB, raportat la o anumită populaţie şi apoi raportat la o anumită
structură economică. Şi atunci acea regiune are capabilitatea de a fi
eficientă, să genereze proiecte unitare, sociale, economice. Are capacitatea de
a se descurca. La noi sunt foarte multe judeţe care nu sunt eficiente. Trebuie
să modernizăm statul cu ceea ce este consacrat în Europa. Nu este o chestiune
simplu de rezolvat. Vor trebui să fie 15 Curţi de Apel, 15 Unităţi de Crimă
Organizată, 15 ENEL-uri, 15 Distrigaz şi tot aşa. Dar acest lucru nu se poate
face mâine-dimineaţă. Este nevoie de timp fizic. Un guvern deştept naşte aceste
instituţii. În momentul în care decizi administrativ, birocratic regiunea Cluj
are următoarele a, b, c, d. Între timp, acolo creezi structurile necesare ca să
poţi funcţiona. Ai Curte de Apel la nivelul acelei regiuni, Poliţie,
Jandarmerie, Finanţe etc. pentru ca o
astfel de decizie să nu bulverseze viaţa comunităţilor. Este nevoie ca neuronii
celor care conduc să fie în interiorul cutiei craniene pentru ca să lucreze.
P: Are vreun partid de câştigat sau de pierdut dacă se
reorganizează administrativ ţara?
I.R.: Noi trebuie
să discutăm în termeni de eficienţă, nu cine are de câştigat din punct de
vedere politic. Trebuie să ne punem întrebarea „cine câştigă din punct de
vedere economic?”. Păi câştigăm noi toţi. Acesta este un interes politic al
fiecăruia care are în minte să facă un minim de politică.
P: Totuşi tema reorganizării administrative a fost adusă
în discuţie de multe ori, dar nu s-a făcut nimic. De ce? În plus, este nevoie
de o modificare a Constituţiei.
I.R.: Prima dată
trebuie să explicăm poporului de ce gândim să facem ceva, de ce aşa şi nu aşa.
În urma unei dezbateri publice complexe cu argumente pe masă, în şase luni sau
un an, termini de dezbătut şi apoi supui problema unui referendum.
„Nu este o dezbatere serioasă în clasa politică”
P: Vedeţi această dezbatere serioasă în clasa politică?
I.R.: Nici vorbă.
I.R.: Nu. Nu a
existat nici un fel de dezbatere publică în acest moment. Aici e vorba de
viziune sistemică şi acţiune sistematică, nu este o temă pe care să o lansezi
şi apoi să aştepţi ceva. Poate astăzi nu au avut alt subiect de discuţie şi au
lansat tema reorganizării administrative şi scăpăm de alte teme pentru două-trei
zile.
P: Este posibil să avem acel referendum despre care
vorbeaţi până în 2012?
I.R.: Nu cred.
P: Dar totuşi se vorbeşte despre un referendum la
alegerilor locale pentru modificarea Constituţiei. Aceasta însă va conţine şi
problema regiunilor de dezvoltare.
I.R.: În acest
moment cred că se caută teme ca să se paraziteze alegerile locale, decât să se
rezolve vreo problemă. Dacă nu vrei să parazitezi alegerile locale sau
alegerile cu alte teme pentru a-ţi fi mai uşor să le manipulezi, atunci trebuie
să faci o dezbatere amplă înainte. Nu trebuie să-l impui, pentru că pare că ai
tentaţia de a manipula. Dacă lumea este de acord, poţi face referendumul şi de
Revelion, dar trebuie să fie o necesitate.
„Poporul nu ştie ce beneficii sunt”
P: Dacă aceste regiuni înseamnă un beneficiu pentru
oameni, de ce nu se fac?
I.R.: Poporul nu
ştie ce să decidă. Nu ştie ce beneficii sunt. Este nevoie de luni bune de
dezbatere ca să apară necesitatea obiectivă a acestei reorganizări. Să nu spună
cei din Arad, „cum mă, să mă conducă cei din Timişoara” sau invers. Până nu
explici tuturor că este mai bine aşa, nu ai cum să începi să faci. Cum să te înfrăţeşti
cu regiunile europene ca judeţ? Ceilalţi au costum şi cravată, eu am pantaloni
scurţi. O regiune este mult mai greu de controlat, este mai greu să apară
baronii locali. Totul este mult mai greu. Şi atunci nu vrea nimeni. În acest
moment, noi băltim cu toţii, bălteşte societatea, bălteşte economia, bălteşte
Guvernul şi sunt unii cărora le place ca puiului de bivol în baltă, şi atunci
băltim cu toţii. Din păcate, cei din jurul nostru nu băltesc şi se duc şi fac
ce trebuie. În loc să scădem decalajul dintre noi şi ei, îl creştem.
„Ne ucide cotidianul, Iri şi Moni”
P: În discuţiile pe care le-aţi avut cu preşedintele PSD,
Victor Ponta, aţi vorbit despre acest proiect?
I.R.: Ştie că
este nevoie de un astfel de proiect. Acest subiect aparţine ca şi lansare
Puterii, nu Opoziţiei. Victor Ponta este preocupat însă de acest subiect, dar
pe noi ne ucide cotidianul, ne preocupăm de Iri şi de Monica şi alte lucruri.
P: Orgoliile pot bloca acest proiect?
I.R.: Există
instituţia negocierii întotdeauna. În Polonia când s-a făcut acest lucru a
ieşit cu manifestaţii de stradă şi cu urlete şi ţipete.
P: Au evitat politicienii un astfel de subiect delicat şi
pe fondul crizei economice?
I.R.: Această temă
ar fi fost rezolvată în 2005 dacă Adrian Năstase ajungea preşedintele României,
iar PSD prelua guvernarea. Chiar dacă tema este benefică, este greu de explicat
în perioadă de criză.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."
Postări populare:
-
Iniţiatorii referendumului pro familia normală demască impostura politicienilor, care doar simulează sprijinul pentru normalitate (şi în g...
-
Şi eu care ziceam că disidenţii din PSD, care perfect previzibil vor pierde congresul , ar face bine să sară din mers în PAN. Din 4000 de...
-
Procesul antidemocratic aflat în desfășurare - şi tolerat de partidele politice standard - aparent nu poate fi oprit prin mijloacele democr...
-
"Obiectivul meu nu mai este legat de procentele PDL-ului în 2012, obiectivul meu este ieşirea României din criză şi trecerea pe creşter...
-
În artele vizuale se numeşte fundal. În imagologie, mesaj subliminal * . Care vizează statul naţional unitar român. Aşa, ca de Centenar ....
-
"Să mă ierte Dumnezeu, dar ce caută onor capitaliști români în așa-numita Coaliție pentru Dezvoltarea României, instrument al capit...
-
Când asemenea idei nu vă aparţin, dar vă folosiţi de poziţia oficială pentru a le promova în spaţiul comunicării publice internaţionale, se ...
-
Să nu aud că veţi zice " n-am ştiut ..., îhîhîîî" (că atunci... "ce dracu' ştiţi?!"). Atenţie şi p-aci cu catindaţi...
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu