13 februarie 2011

Vi se păreau ciudate aceste afirmaţii acum 5-6 ani ?



În 2003, aţi votat amendamentele pentru "Constituţia europeană" (eu, nu) şi cu gândul că peste vreo câţiva ani veţi avea portofelul burduşit cu euro ? 

V-aţi ales cu CSM-ul şi cu amendarea Art.137 din Constituţie (paragraful #2 permite renunţarea la leu ca monedă naţională şi trecerea la falimentarul euro, direct prin lege organică, fără o altă modificare a Constituţiei). Pe pariu că în noile proiecte de "reformare" a Constituţiei nu este umblat la Art.137?

Iar dacă trebuie să lăsăm 30% din teren necultivat (ca să nu devenim competitivi şi pentru a depinde de importuri), s-o facem şi cu pretextul "ecologic" de a "reda drepturile Dunării" (atenţie - totuşi, este necesară renunţarea la unele diguri).

Dispare ţăranul român 

http://www.newspad.ro/Dispare-taranul-roman,103007.html

(4 aprilie 2006)

Romania va pierde 3 milioane de hectare de teren arabil * Conform negocierilor de aderare duse de clasa politica pana acum, tara noastra trebuie sa transforme 30 la suta din suprafata arabila actuala in parloaga * Termenul limita este inceputul anului 2009 * Asta ar insemna ca 1,5 milioane de proprietari de terenuri agricole trebuie sa renunte la agricultura * Primii vizati sunt micii agricultori, oamenii cu sapa, care produc, in general, foarte putin peste nivelul de autoconsum * Practic, taranul roman este in pericol

"Romania are la ora actuala 15 milioane de hectare de teren agricol, din care aproape 10 milioane sunt teren arabil. Restul sunt livezi, pasuni etc. Conform planului de integrare a tarii noastre in Uniunea Europeana, negociat in guvernarea precedenta, incepand cu anul 2007, anul intregrarii, avem o perioada de gratie de maximum doi ani - adica pana la inceputul lui 2009 - pentru a reduce suprafata arabila la 7,032 milioane hectare. Aceasta din urma se numeste <>. Diferenta va fi scoasa din exploatare. Va trebui sa devina parloaga", ne-a spus Adrian Dobrescu, director al Oficiului de consultanta agricola Bucuresti, fost ministru secretar de stat in Ministerul Agriculturii din partea PNL. 

Scoaterea din circuitul agricol a 3 milioane de hectare de teren arabil - cam cu tarani cu tot - este o treaba destul de complicata. Pe de o parte impactul social este unul de temut. Chiar daca munca lor nu are eficienta occidentala, ea hraneste totusi o mare parte a populatiei Romaniei, prin sus-numitul autoconsum. Pe de alta parte, evolutia preturilor alimentelor de baza in Romania post-integrare va fi una greu de controlat. 

Iliescu a corectat Legea 18 cu o carioca rosie 

"La reforma din 1922, taranii au primit loturi compacte de pamant. In 1945, Guvernul Petru Groza expropriaza marii latifundiari si da, in prima instanta, o parte din pamant taranilor. Terenurile erau insa pulverizate, o parcela intr-o parte, alta in alta parte. Desigur, dupa aceea a intervenit cooperativizarea fortata. Dupa 1989, Legea 18 privind retrocedarea terenurilor agricole a mers pe ideea asa-zisei reforme din 1945, si a amestecat si mai rau loturile care au devenit astfel deosebit de greu de lucrat. Terenul arabil al Romaniei este impartit acum in 45 de milioane de parcele, care sunt detinute de 4,5 milioane de proprietari. In medie, unui proprietar ii revin cam 10 parcele. Astfel, pentru a ara doua hectare de pamant, de pilda, un tractor trebuie sa strabata distante considerabile intre loturi, cu un consum nejustificat de mare, din punct de vedere economic, de motorina. De ce asa? Pentru ca, la vremea respectiva, adica la momentul promulgarii legii agrare postdecembriste, Ion Iliescu, presedintele Romaniei, a corectat cu rosu Legea 18, in sensul ca a interzis retrocedarea terenurilor agricole pe amplasamentele vechi, cele din 1922. Pur si simplu a inrosit foile cu o carioca si le-a trimis inapoi in Parlament. Asa a rezultat actuala pulverizare a terenurilor", explica Adrian Dobrescu. 

La retrocedarea voit haotica a pamanturilor se adauga si decapitalizarea masiva a agriculturii, in sensul ca taranii nu au primit nici o unealta, au fost lasati sa se descurce cu pluguri trase de cai si magari. 

In 2006 taranii nu mai primesc subventie 

Incepand cu anul 2009, fiecare hectar din cele 7,032 hectare eligibile va primi o subventie comunitara, adica fonduri romanesti plus fonduri ale Uniunii Europene, de 40 la suta din costurile de productie [hahaha! ce glumă bună !]. Restul pamantului va fi considerat scos din circuitul agricol si nu va mai primi nimic. Acest lucru va duce la un decalaj atat de mare intre cele doua tipuri de agricultura, cea subventionata si cea abandonata, incat cea din urma va sucomba. Victimele acestui proces sunt deja cunoscute. Directiile agricole judetene au date concrete despre toate terenurile arabile si eficienta cu care sunt lucrate. Cele care produc sub un anumit prag de eficienta, vor fi radiate din registrul terenurilor arabile. Desigur vor trece testul de eligibilitate marile exploatari, unde costurile la hectar sunt urmarite strict, si unde se scoate profit. "Taranul nu va mai primi nimic. Nu-i poate interzice nimeni sa cultive pamantul proprietate particulara, dar nu va mai primi nici o subventie si va trebui sa se rezume la autoconsum. Nu va rezista insa mult in aceasta postura. Acesta este costul tehnologizarii agriculturii", spune Adrian Dobrescu. 

In fapt, micii producatori deja sunt sariti de la subventii. "In toamna anului trecut am primit niste motorina, cam 18 litri pe hectarul de grau - pentru porumb nu am primit nimic, ni s-a explicat ca nu este de calitate, ca am plantat doar porumb furajer - desigur, nu s-a dus nimeni in camp sa vada ce am cultivat. Nu ne-au dat si gata. Tot in toamna s-au mai dat niste cupoane pentru samanta si ierbicid. Anul acesta, adica in 2006, nu am primit nimic si nici nu e vorba sa primim. Nu se stie de ce... Eu am dat deja in arenda 2,5 hectare. Mi-au mai ramas 4, din care cred ca o sa opresc 1,5 hectare pentru hrana familiei - restul il dau tot in arenda. Nu mai renteaza sa cultiv mult pamant, am primit doar 10 milioane de lei pe 3,5 tone de porumb. Pentru laptele de vaca nu se mai da subventie, ca cica trebuie sa fac dovada ca este de rasa, ce sa mai spun, e clar ca se strange surubul impotriva taranilor. Asta nu ar fi nimic, sa zicem ca dam pamantul in arenda, adica se strang terenurile ca sa fie mai usor, mai rentabil de lucrat. S-a zis ca primim din partea statului 50 de euro pe an de hectar dat in arenda - dar cine credeti ca a vazut vreun ban? Primim 600 de kilograme de cereale la hectar din partea arendasului, iar statul ne percepe un impozit 360.000 de lei pe hectar in fiecare an. Sa zicem ca dau 6 hectare in arenda. Daca vand toate cerealele pe care le primesc de la arendas cu pretul de 3000 de lei pe kilogram, primesc 10 milioane de lei. Din care 2 mi le ia statul impozit pe teren agricol. Va rog sa imi spuneti cum poate trai o familie cu 8 milioane de lei pe an, adica vreo 600.000 pe luna. Iar pretul cerealelor scade mereu, ca e tara plina de grau si porumb - au fost ani buni, au mai facut unii importuri - asa ca noua nu ne ramane decat sa speram ca vom supravietui. Cine imi poate spune, de pilda, de ce creste mereu pretul painii, in timp ce pretul graului scade? Acum, graul se vinde cu 2800 de lei kilogramul, si nu il cumpara nimeni, in zona noastra cel putin nu-l mai ia decat crescatoria de porci din Zimnicea. Dam graul la porci. Cum e posibil asa ceva?" - este intrebarea lui Ionel G. din comuna Fantanele, judetul Teleorman. 

"Problema banilor pentru arendarea sau vanzarea pamantului este una recenta. Conform Legii 247 din 2005, la care am lucrat impreuna cu ministrul Flutur si Theodor Stolojan, proprietarii care concesioneaza sau vand teren agricol primesc 50, respectiv 100 de euro de hectar, pe an. Daca pana in martie 2006 banii se primeau prin Ministerul Agriculturii, acum taranii primesc acest ajutor prin administratia locala. Care administratie nu are bani, iar legea noastra nu-si mai atinge scopul", explica Adrian Dobescu. Fostul secretar de stat in Ministerul Agriculturii spune ca din 2007, odata cu abolirea taxelor vamale, marfurile Uniunii Europene, inclusiv cele alimentare, vor inunda Romania. Cu toate acestea, preturile la alimentele de baza nu vor creste in tara noastra, dimpotriva, este de asteptat ca de anul viitor ele sa scada. Motivul sta in concurenta acerba intre marii producatori externi. Va urma o perioada de fluctuatie a preturilor, pentru ca in jurul anului 2012, piata alimentara sa se stabilizeze. 

Pentru a ajunge cumva la cifra de 3 milioane de hectare, in afara de scoaterea din circuitul arabil a terenurilor cultivate sub pragul de rentabilitate, se mai incearca si alte metode, cum ar fi cel al inundariii Luncii Dunarii. Este cel mai mare proiect ecologic european, se va desfasura pe teritoriul Romaniei si se numeste "Coridorul Verde". 

Un milion de hectare vor fi inundate in Lunca Dunarii 

Este vorba despre refacerea fostelor balti, desecate in perioada comunismului si transformate in terenuri agricole, prin spargerea actualelor diguri de protectie. Lunca Dunarii a fost intotdeauna o zona inundabila. Ceva similiar cu celebra Lunca a Nilului. In anotimpurile ploioase, terenurile se acopereau de apa, apoi, dupa retragerea baltilor, ramanea un teren foarte bun pentru agricultura.
Aceste terenuri erau cultivate sezonier, dupa retragerea apelor si dadeau productii foarte mari. Problema era ca nu in toti anii se retrageau apele, agricultura fiind supusa capriciilor vremii. In 1908 s-a pus problema ca aceste zone de lunca, domenii ale statului, sa fie desecate si transformate in terenuri agricole permanente, fertile, prin realizarea unor diguri de protectie. Primele diguri au fost facute intre Oltenita si Giurgiu, insa in 1930 lucrarile au fost sistate. Dupa 1945 indiguirile au fost reluate in forta, fiind desecate aproxiamtiv 80% din zonele umede din Lunca Dunarii. Dupa cativa ani de agricultura pe terenurile desecate productia a inceput insa sa scada. Dr. ing. Mateiu Codreanu, coordonatorul unuia din studiile legate de "Coridorul Verde", spune ca terenul arabil obtinut prin desecari s-a uscat complet in cativa ani, fertilitatea s-a redus, devenind impropriu pentru agricultura. "A fost ceva ce nu s-a luat in calcul in momentul desecarilor: acele terenuri inundabile erau fertile datorita aluviunilor Dunarii. Dar substantele care ingrasau pamantul nu au avut timp sa se infiltreze in adancul solului, au fost mereu spalate, iar fertilitatea s-a dovedit a fi doar una de suprafata", spune Mateiu Codreanu. Asa s-a impus introducerea irigatiilor. Sistemul a fost gandit insa in asa fel incat sa imbrace si un caracter militar. Canalele pentru irigatii si desecari, foarte adanci, au fost dispuse pe spatii largi sub forma de grilaj. Ele pot opri orice invazie terestra de blindate pe zona de sud a Romaniei si fusesera gandite de statul socialist impotriva trupelor NATO. Tancurile pot fi blocate in canalele inguste si adanci si devin o prada usoara pentru grupe mici de infanteristi dotati cu aruncatoare de grenade antitanc. "Acum nu mai este cazul sa ne aparam de NATO...", ne-a explicat generalul Mircea Chelaru, fostul sef al Marelui Stat Major al Armatei. Oricum dupa 1990, sistemul de irigatii s-a umplut de balarii. Taranii nu mai au bani pentru irigatii. Adevaratele probleme legate de materializarea proiectului sunt insa cele de mediu. Este periculos sa modifici brutal ecosistemele pe un teritoriu asa de mare. 

Oricum, problemele taranilor nu vor fi rezolvate nici cu ajutorul Coridorului Verde, deoarece tot ar mai ramane 2 milioane de hectare de scos din circuitul arabil. Adica o suprafata foarte mare. 

Text si foto: I. Golea
*     *     *

De văzut şi

15 comentarii :

anarchix spunea...

Nu stiam de chestia cu reducerea suprafetei arabile. Cum or s-o faca?

Imi amintesc cum au reactionat taranii cand bunica-meu s-a dus sa-si ia alea 10 ha (ar fi trebuit sa fie 80 ha dar asta e...). Trebuia sa-l ia pe tata bodyguard, ca bagau aia furcile in el (ca vin chiaburii de la oras sa le ia pamantul. :-) )

Riddick spunea...

Nu îmi dau seama. Cel puţin, bunicii mei au vândut bruma lor de pământ mai înainte de a veni colectivizarea (erau deja la oraş de ani buni).

Mai grav mi se pare că nu se discută public despre aceste chestiuni, şi se bat câmpii cu "subvenţiile europene", accesibile doar marilor exploataţii.

anarchix spunea...

Cred ca or sa-i pacaleasca cu rente viagere. Eu asta as face daca as fi in locul statului.

Crystal Clear spunea...

Da, mie nu mi-au placut afirmatiile astea inca de atunci.
Eram sigura ca vor invada piata, dar nu mi-am imaginat ca ne vor sufoca pur si simplu.Nu ma asteptam sa fie chiar asa de rau cu agricultura.
Ma gandeam ca se vor dezvolta alte sectoare...

Riddick spunea...

@anarchix: S-a dat deja o lege prin care sunt stimulaţi cei care VÂND sau ARENDEAZĂ terenul agricol, nimic despre pârloage. Văd că Tabără vrea să penalizeze nelucrarea terenului, ceea ce poate fi bine. Dar efectul advers ar fi un val de vânzari, cu scăderea preţului pe piaţă al hectarului.

@Crystal Clear: Eu încă nu mă dezmeticisem. Nu am mers la referendum fiindcă nu aveam încredere în PDSR/PSD, nu fiindcă îmi dădeam seama de efectele pe termen lung.

Riddick spunea...

"S-a dat deja o lege prin care sunt stimulaţi cei care VÂND sau ARENDEAZĂ terenul agricol" - persoanele de vârsta a treia, doar, beneficiază de avantaje materiale.

anarchix spunea...

O porcarie totala marca ilici (nu cred ca exista copac indeajuns de inalt de care sa fie spanzurat).

Sunt absolut impotriva penalizarii impotriva nelucratului pamantului (proprietatea e sfanta), pe de alta parte multi care au pamant l-au primit fara sa fi avut nimic inainte de comunisti.

Crystal Clear spunea...

Aici este problema cea mai mare:
-cadourile facute asa zisilor "revolutionari" pe de o parte si pe de alta retrocedarile sau compensatiile date "pe spranceana" pana in 2008 .

Cati sa-u imbogatit fara sa faca absolut nimic !

Riddick spunea...

Başca - legea permite "schimbul de terenuri"; un şmecher poate "schimba" 5 ha din Baragan cu 5 ha la Snagov, de exemplu, dacă este în combinaţie cu primarul de acolo (şi cum s-a mai facut). Bineînţeles, adevăratului proprietar i s-a spus că "nu mai este teren disponibil".

Riddick spunea...

Totul a plecat de la refuzul includerii în lege a restituirii pe vechile amplasamente. Tocmai am aratat unul din scopuri - formarea unei clientele care va sprijini politic pe iniţiatorii legii (pe proprietarii de drept oricum nu contau).

Crystal Clear spunea...

Daca analizam cum s-au facut averile in ultimii 20 de ani ajungem la concluzia ca numai un procent foarte mic a fost facut prin munca reala.In rest a fost un fel de redistributie : cumparari de terenuri, case cu bani veniti din Occident - probabil imprumutati de la banci,care n-aveau de fapt acoperire.Aducerea bancilor in pragul falimentului. Apoi ajutor de la stat ,din bani publici ca sa fie oprit falimentul s.a.m. d

Riddick spunea...

Averi gen Becali, Patriciu, Felix, se fac în Vest în 2-3 generaţii.

Crystal Clear spunea...

Bineinteles, cu foarte multa munca si sanatate de fier...

John Galt spunea...

Stai sa vezi cand vor iesi la iveala aranjamentele smecherilor locali, ce s-au improprietarit in vro 10 locuri folosind acelasi act. Cumparau drepturile litigioase de la un mostenitor si pe urma isi dadeau pamant doar lor, fara a mai tine cont ca respectivul mostenitor mai avea 5-6 frati.

In felul acesta cred ca s-a ajuns ca unii sa aiba terenuri de 2 3 ori suprafata ce putea fi retrocedata, iar altii, indreptatiti, sa nu mai aiba loc fizic unde sa poata fi improprietariti.

A fost gandita treaba de multa vreme, nu e doar incompetenta.


Uite de exemplu ce vor sa faca la moldoveni. Cadastrul gratuit e urmatorul pas.

Riddick spunea...

Ehe...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Dan Tăpălagă, 2011: "La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde îți este bine. Până la urmă va trebui să întelegem asta cu toții. Mai avem apoi de făcut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie să reușim un salt mental, de la patriotismul local și cel național la un fel de patriotism european, dacă-i putem spune așa".

Postări populare (nu P.P.E. !):