31 ianuarie 2011

Luaţi aminte... la baba Buzek şi la tonomatul de Bruxelles



"Discursul său nu are nimic din încrâncenarea anticomuniştilor de pe la noi".
Cine şi-ar fi închipuit? Acum 30 de ani, pe când părinţii mei ascultau cu sufletul la gură, la radioul rusesc din bucătărie, relatările „Europei libere" despre instaurarea legii marţiale în Polonia, omul aflat acum în faţa mea era acolo şi lupta de partea „Solidarităţii". Astăzi, suntem împreună, în studioul TV al Parlamentului European. Jerzy Buzek este primul preşedinte al acestui for, provenit de dincolo de fosta Cortină de fier. Nu ai cum să nu te gândeşti, măcar pentru o clipă, ce şansă a avut generaţia noastră, născută în anii ceauşismului timpuriu, de a fi martoră la nişte schimbări extraordinare. Puţini şi-ar fi putut imagina, la începutul anilor '90, că România va fi, totuşi, acolo, în clubul european de elită. Deschiderea biroului „Adevărul" la Bruxelles este şi ea o mărturie a acestor schimbări incredibile. Priviţi doar la istoria acestui ziar, cu urcuşurile şi coborâşurile ei, şi va fi de ajuns pentru a înţelege cât de mult au evoluat lucrurile.
Ohohohohooo... pâi baba Buzek a ajuns un jalnic, penibil măscărici, iar Adevărul de Sărindar s-a rebrănduit, dar continuă atacul la România. 
A doua: modelul social european nu a falimentat, cum încearcă să ne convingă lideri politici autohtoni, în frunte cu şeful statului. Criza va duce la transformarea, dar nu la dispariţia sa. Măsurile de austeritate trebuie să dureze un an sau doi. Noi intrăm în al treilea an de austeritate şi nimic pozitiv nu se întrevede. Oare nu cumva drumul nostru e greşit?

A treia: în Europa, nimeni nu poate fi blamat pentru că gândeşte altfel decât ceilalţi. Nu există delict de opinie. Negocierile, oricât de lungi şi de dificile, sunt întotdeauna mai bune decât acţiunile directe, de forţă. Avem o terifiantă experienţă istorică a conflictelor pe continentul nostru, nu merită să o repetăm. Şi pentru asta merită să discutăm oricât cu cei care gândesc altfel decât noi. 
Băă, mă laşi ? Dar asta, ce mai este ?! Sau asta ?!
Jerzy Buzek este, desigur, un anticomunist. A dovedit-o prin fapte, atunci când o asemenea cale nu era deloc uşoară. Dar discursul şi ideile sale nu au nimic din încrâncenarea şi exclusivismul anticomuniştilor de ziua a şaptea de pe la noi. De fapt, demonstrează deschiderea şi toleranţa specifice acelora care într-adevăr nu au nimic în comun cu comunismul. Şi acesta ar fi al patrulea adevăr la care merită să ne gândim după interviul cu preşedintele Parlamentului European. 
Contradicţie de timp: este/a dovedit-o. Eu zic că nu a fost deloc.
"Modelul social european nu a falimentat."
Îhî... 

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Dupa ce a fost ales Presdinte TB in dec 2009, la conferintele de la ISP a inceput sa apara si Ovidiu Nahoi , impreuna cu cei de la Evz.( care s-au desfasurat apoi la B1 Tv de unde a fost alungat Nasul)...
Asta ca sa fie clar cine este in spatele tonomatelor care sustin " economia sociala de piata" : Dinu Patriciu....

Riddick spunea...

E clar şi ce se petrece la ISP... sunt curios după congres dacă mai continuă impostura la ISP.

Crystal Clear spunea...

Daca vor continua impostura la ISP inseamna ca este cineva intr-un post important in PDL care o sustine .
ISP formeaza tinerii care vor sustine dreapta mai departe.
Pana acum au fost doar dezinformati si confuzionati

Riddick spunea...

S-ar putea să fie o clauză în statutul ISP încât să fie de capul lor, şi doar formal să fie "think-tank" al PDL. Sunt aproape sigur că este aşa. Nu au deloc clipuri cu Emil Boc (poate cel mult un clip-două, în contextul vreunui eveniment), puteau filma un interviu, ceva, în schimb apare mereu omida aia de Pleşu

Crystal Clear spunea...

Ai dreptate.Dar atunci nu fac decat sa compromita ISP-probail ca asta si-au si propus.


Este foarte sugestiva si potrivita asocierea lui PLesu cu "Omida" :))))

Ce increngatura, ce retea !
Te doare capul cand vezi cat de organizati sunt .


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: