Dez-ocuparea: Asta-l roade pe Arminius

02 august 2010

Asta-l roade pe Arminius

"aderarea la zona euro":

"Eu pot înțelege acest lucru. Fiecare partid își doreşte să guverneze singur. Și PNL își pregăteşte strategia și își va lansa programul politic „Noua Economie”, tot funcţie doar de propriile prioritati. În politică însă, compromisul este adesea necesar. Eu aduc aminte grupurilor parlamentare și liderilor PSD că obiectivele pe care le avem de îndelinit în perioada următoare până la aderarea la zona euro necesită o majoritate parlamentară extrem de puternică, măsuri ferme, o poziționare solidă în raport cu președintele României, dacă el rămâne același pâna la finele mandatului său, și, de asemenea, opțiuni constituționale ce necesită o majoritate de două treimi. Nimic din tot ce v-am spus până acum nu va putea fi făcut de un singur partid din România, multă vreme de aici încolo".

AGERPRES

Ce mai Partid Nahahahaţional Liberrral ! Ptiu !

3 comentarii :

Crystal Clear spunea...: Atat PNL cat si PSD viseaza numai alegeri si suspendari... ca sa puna laba pe economie si sa poata fura linistiti: dupa "Noua ordine "si "Noua economie "

Cred ca cel mai bine ar fi sa ramana Boc si sa se faca doar remaniere.Pana iesim din criza.
Pe urma trebuie dezvoltat sectorul producatorilor mici si mijlocii.Industrial si agricol.
Agricultura intensiva mai ales pentru consum intern.
Am fost la supermarket :rosii din Olanda, nectarine din Grecia, struguri din Italia.N-am cumparat nimic. Mai bine ma duc in piata sa iau romanesti
O jale.....

Turismul se dezvolta daca avem autostrazi; 8/02/2010
Riddick spunea...: Sunt curios ce va fi la toamnă.

Am unele semnale care mă fac să fiu optimist (nu poci pentru ca să spun nimic acum). ;-); 8/02/2010
Crystal Clear spunea...: Avem rabdare doar, doar ne aduci vesti bune !

Doamne ,ajuta !

(s-au n-avem voie sa ne rugam la Dumnezeu, ca suntem superstitiosi si inapoiati? :((((; 8/02/2010

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."