27 mai 2016

Oamenii lui Soros ar trebui, sanchi, să apere binele general

 
... De parcă până acum l-ar fi apărat, reprezentanţii guvernului în Consiliul Economic şi Social. Nu am scris "binele salariaţilor şi pensionarilor" sau "interesele statului" fiindcă nu mi-e clar despre ce stat mai e vorba (când "axele majore din economie sunt controlate de străini" - Ilie Şerbănescu dixit) şi dacă reprezentanţii statului/guvernului din CES ar trebui să apere "în contradictoriu" mai întâi* interesele salariaţilor şi pensionarilor (deh, măcar reprezentanţii guvernelor "social-democrate", n'aşa ?!). Pleacă reprezentanţii politici, vin "cu lecţia-nvăţată" clonele Soros, numite tot politic. Politicul decide ce ong-uri "sunt reprezentative" pentru a accede în CES, de văzut dacă vor intra şi cele (puţine...) care s-au manifestat real împotriva austerităţii, şi ce linie vor adopta "după". Progresism pro-corporatist. Puah ! Ce mascaradă scârboasă...

* Pensionarii plus salariaţii sunt o majoritate a populaţiei, dar statul nu înseamnă doar "acum" şi "noi", ci are şi interese pe termen lung, a căror apărare mai poate presupune şi "decizii nepopulare" (a nu se înţelege că aş face apologia austerităţii sau că aş condamna "populismul")

Reprezentanții Guvernului în Consiliul Economic și Social vor fi retrași din această instituție tripartită, urmând să fie înlocuiți cu membri ai structurilor asociative ale societății civile.

Executivul a abrogat Hotărârea 175/2009 privind numirea reprezentanților Guvernului în CES, decizie care este în concordanță cu reglementările Legii 248/2013 privind organizarea și funcționarea CES. Această lege prevede retragerea celor 15 membri numiți de Guvern în plenul CES pentru a fi înlocuiți de 15 membri reprezentând structurile asociative ale societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Reprezentanții societății civile vor fi propuși, conform modelului Comitetului Economic și Social European, din următoarele structuri ale societății civile: organizații ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului și copiilor; organizații centre de resurse; organizații din domeniul sănătății și ale persoanelor cu dizabilități; organizații pentru servicii sociale și eradicarea sărăciei; organizații pentru mediu și probleme legate de mediul rural; asociații academice, profesionale, pentru protecția consumatorului; organizații ale economiei sociale; organizații cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizații ale agricultorilor, ale pensionarilor, ale comunităților locale, alte organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale CES.

Potrivit Legii 248/2013, CES este o instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale, ai societății civile. Ulterior, această lege a fost modificată (prin Legea 222/2015), una dintre reglementări stipulând că din plenul CES fac parte 45 de membri, 15 reprezentanți ai structurilor patronale, 15 reprezentanți ai structurilor sindicale și 15 reprezentanți ai structurilor asociative.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: