15 iunie 2012

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. USL ne-a furat pînă și amintirea Mineriadei din 1990



Evenimentul zilei 

14 iunie 1990. Bucureştiul – un oraş de pe continentul zis şi al Luminilor – e devastat de hoardele de minieri conduse de ofițeri de Poliție și agenți ai Serviciilor Secrete, vopsiți pe față, ca picții de dincolo de Zidul lui Hadrianus, pentru a părea abia atunci ieșiți din abataj.

Ceambulurile minereşti au fost ridicate din Valea Jiului şi năpustite asupra Capitalei de chiar şeful statului de atunci, Ion Iliescu, pentru a administra o lecţie celor care nu recunoşteau, în scris sau prin viu grai, că-l iubesc.

Minerii erau înarmați cu lămpașe, bîte și topoare.
Ridicau lămpaşul pentru a vedea dacă în privirile tale se citește  dragostea deplină faţă de Ion Iliescu.

Dacă se citea o dragoste doar parțială, te pomeneai cu o bîtă pe spinare.
Dacă nu se citea nimic,  te pomeneai cu un topor în cap.
Au trecut de atunci 22 de ani.

Pentru mult  mai puţin făcut concetățenilor lor, şefi de stat din Africa sau chiar şefi de trib din junglă au făcut ani grei de închisoare.
Ion Iliescu n-a făcut o zi de puşcărie.

A băut, a mîncat, a defecat şi – dacă ar fi să-l credem pe fostul său consilier, Eugen Mihăescu – a dat poalele peste cap la tot ce-a fost parte femeiască la Cotroceni.
Cu excepţia maşinilor de scris, desigur, dat fiind că acestea sînt îndeobște  din tablă.

Ne mai rămăsese, totuşi, o mîngîiere.
În fiecare an, de 14 iunie, Ion Iliescu se ascundea.
Să nu-l găsească presa şi să-l întrebe despre mineriada din 1990.
Anul acesta, de 14 iunie, Ion Iliescu nu s-a mai ascuns.
A venit ţanțoş și țopăitor la Palatul Parlamentului, unde PSD își benchetuia victoria asupra poporului român.

Presa, care l-a văzut, s-a năpustit asupra lui, să-i afle și să-i soarbă părerile despre actualitatea politică, servite în binecunoscutul limbaj de activist de raion.
Nimeni n-a cutezat să-l întrebe de mineriada din 14 iunie 1990.
Explicabil.

Parvenit la Putere, USL-ul celor doi nepoței ai lui Ion Iliescu- Victor Ponta şi Crin Antonescu- ne-a furat pînă și amintirea mineriadei din 1990.

3 comentarii :

Riddick spunea...

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=ceambur

http://www.enigme.ro/articole/articol/835/pictii.html

mariusmioc spunea...

Să nu uităm cine e Ion Cristoiu. Falsificatorul neruşinat al istoriei, care pretindea că rezistenţa la regimul Iliescu a fost condusă de alde Andrei Pleşu, ministru în guvernul FSN-ist. Citez: "Andrei Pleşu reprezenta intelighenţia talibană, cea care, din ură faţă de PSD şi de Ion Iliescu, ar fi fost în stare să-l sprijine şi pe Corneliu Vadim Tudor".
http://www.jurnalul.ro/editorial/de-ce-a-renuntat-atat-de-usor-traian-basescu-la-consilierul-andrei-plesu-45526.htm
Miniştrii lui Iliescu sînt ăia care manifestau ură faţă de Iliescu!

Riddick spunea...

Da, acum s-a reorientat. Deh, om de bază la UTC, nu ?!


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: