15 ianuarie 2014

Oligarhia nu-şi permite un eşec al referendumului regionalizării

 
Numit "referendum pentru revizuirea Constituţiei". Deşi a fost anunţat şi planificat pe două zile, sunt şanse ca să nu se mai ajungă la el, cel puţin nu odată cu alegerile europarlamentare. Se pot găsi tertipuri constituţionale sau procedurale (exemplul #1, exemplul #2) astfel încât să fie reprogramat odată cu alegerile prezidenţiale, sau pentru 2015, atunci cu un prag de validare de 30%.

Să se falsifice cifra participării la vot, ca în 2003, este ceva mai greu la pragul de 50%, dar nu imposibil. Dacă mai trece ceva timp, se poate afişa un consens, acum se merge pe o propagandă nefavorabilă aprobării referendumului, puterea şi opoziţia apărând "în conflict" pe tema revizuirii, deşi au ca punct comun regionalizarea. 

Dacă nu trece referendumul (invalidare sau respingere) va reieşi că românii resping regionalizarea. Care s-ar putea relua prin proceduri legislative, ocolind un alt referendum. Costurile politice ale sfidării voinţei naţionale ar fi transferate în beneficiul unui partid parlamentar care să se poziţioneze contra regionalizării. Ar putea fi PP-DD acel partid?
 

Un comentariu :

Riddick spunea...

Germania sugerează o amânare:

Deutsche Welle:

Ce nu poţi face astăzi, lasă pe mâine

Poate ar fi mai bine ca adoptarea unei noi Constituţii să fie lăsată pentru mai târziu.

Preşedintele şi majoritatea politică ar trebui să încheie un armistiţiu pe tema Constituţiei şi să renunţe fiecare la planurile sale, urmând ca subiectul să fie reluat într-un moment mai propice.

http://www.dw.de/ce-nu-po%C5%A3i-face-ast%C4%83zi-las%C4%83-pe-m%C3%A2ine/a-17360875


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: