17 iunie 2009

Aripa putredă





Am găsit un text semnat de Aurelian Pavelescu, în revista Europa, nr.8/1990, editată de PnL. Aurelian Pavelescu era directorul publicaţiei. Personajul gravita în jurul lui Radu Câmpeanu, apoi pleacă din PnL, scrie diverse articole prin gazete extremiste, mai apoi face pe ţărănistul, iar acum din nou pe la PnL. Ca avocat, are clienţi controversaţi (acum este unul din avocaţii lui Gigi Becali). Articolul din Europa tratează subiectul PnL-Aripa Tânără, creaţia grupului Patriciu-Tăriceanu. PnL-AT a guvernat la nivel de secretari de stat în guvernul Petre Roman remaniat, iar Patriciu a fost ministru la Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului.

P.N.L. - Mirajul puterii
Cinci personaje în căutarea unui autor

Cei cinci foşti secretari executivi ai P.N.L. sînt toţi deosebiţi de înalţi: Dinu Patriciu, Gelu Netea şi Radu Cojocaru depăşesc 1,90 m, Călin Tăriceanu şi Andrei Chiliman având 1,85 m. Nu este vorba de o coincidenţă. Ei s-au constituit după o îndelungă selecţie. Impresionînd prin talie şi mimică, prin tehnici îndelung studiate la şcoala occidentală privind persuasiunea (vai, cît de puţini intelectuali români mai poartă în afară de ei cravate de import !), cei cinci au şi intrat rapid în rolul liberalilor. Chiar nişte liberali decadenţi ! Dacă decadentismul lor nu ar fi eşuat într-o vulgară luptă pentru putere ! [...]

Dinu Patriciu este profesor la facultatea de Arhitectură. Are voce de bariton, astfel încît îşi convinge partenerul mai mult prin fraza amplă, aproape interminabilă şi uşor cîntată. El va trage concluziile înainte ca celălalt să spună vreun cuvânt şi în caz de eşec evident mutul a greşit. Capul mic, disproporţionat faţă de corpul deosebit de înalt şi de suplu, îi conferă o alură serpentieră, alură ce motivează majoritatea acţiunilor sale: se insinuează oriunde, învăluie, se face nevăzut, suge laptele mamiferelor dar şi muşcă deosebit de veninos.

A călătorit mereu în străinătate pînă în decembrie trecut şi se pare că probleme deosebite l-au reţinut pînă acum în ţară. Asta şi în condiţiile în care nu a mai avut timp să-şi cîştige modesta sumă de 100.000 lei lunar pe meditaţii, cum o făcea în vremuri mai rele. Puţini ştiu că totuşi activitatea asiduă la P.N.L. nu l-a epuizat atît cît să nu-şi deschidă o mică firmă pentru proiecte de arhitectură, unde studenţii lui au lucrat cîteva luni gratuit, pentru a realiza capital. Alţi studenţi, adică majoritatea, se pare că i-au dat un vot de blam în ianuarie - ca şi mulţi din colegii lui. Eu l-am cunoscut sfios şi harnic, săritor şi prietenos. M-a mirat însă cînd s-a recomandat ''Şeful tineretului liberal'' în ianuarie: nu exista o asemenea organizaţie. Apoi, din nou, cînd i-am văzut semnătura în ''Viitorul'': ''Dinu Patriciu, şeful Propagandei Partidului Naţional Liberal'': nu al unei Comisii de propagandă, ci al Propagandei însăşi. În orice caz, asta nu servea drept semnătură.

În februarie a mai încercat şi o mică lovitură de partid, cu concursul lui Călin Tăriceanu. Fiind d-l Câmpeanu plecat în Franţa, fiind tineri şi avînd şi sîngele în schimbare. Apoi şi-au făcut autocritica. Ar fi dorit să intre în CPUN, în locul d-lor I.V. Sandulescu şi Dan Lăzărescu. Conjuraţii nocturne, defăimări publice, care s-au încheiat tot cu un avantaj: un capital de popularitate pentru tineri (deşi au trecut toţi de 40 de ani), în dauna celor vîrstnici care îi iartă mereu.

În campania electorală Dinu Patriciu este foarte devotat. Cîştigă chiar un loc pe listele de la Timişoara. Ce păcat că fiind al treilea nu obţine sufragiile ! Dar nu aşa ! Primul pe liste, ca în filme, renunţă sau cade bolnav la pat sau divorţează, iar eroul principal Dinu Patriciu îi ia locul şi intră în Camera Deputaţilor.

Aşa de liberal. Format la şcoala dură, austeră, a supravieţuirii în comunism. Un liberal autentic trebuie să aibă un singur gînd: să cîştige ! Dacă nu ar fi decît cinismul de a-l aplauda cei mulţi.

Unul din foştii studenţi îmi spune: ''Se foloseşte de oameni. Nu are prieteni. Îi merge mintea. Fereşte-te de el. Iese mereu deasupra. Studenţii de la Arhitectură care l-au văzut în P.N.L. n-au mai dat pe acolo". Poate acum se vor răzgîndi.

 
Călin Tăriceanu e supranumit Pedro. Opiniile generale fiind că trebuie să-l anihileze pe d-l Petre Roman în faţa admiratoarelor. Nu a reuşit. Tatăl lui vitreg, D-l Dan Lăzărescu îl numeşte "canalie'', "analfabet'' şi "...ar fi trebuit să te fac şofer''. Mai ridică, în culmea disperării, şi bastonul părintesc asupra lui. Distinsul om de cultură Dan Lăzărescu are şi pentru ce să se lamenteze.

Radu Cojocaru e înalt foarte şi are ochii albaştri şi rotunzi. Stă mereu exagerat de drept, cu gîtul rigid şi cînd vorbeşte e ca un sfinx: nu ştii dacă vorbeşte el sau vecinul. Unul din colegii lui de şcoală m-a întrebat dacă e într-adevăr Radu Cojocaru. ''Dar ce face acolo ? La şcoală era mediocru''. Dar dacă vrei, poţi ! Liberalism torsion.

Andrei Chiliman e expert în discuţiile de culoar. Cine trecea pe culoarele PNL-ului în lunile din urmă îl găsea mereu la o uşă. Dar nu voia să intre. Stătea pur şi simplu şi aştepta un partener de dialog. Mult mai tîrziu am aflat că făcea parte din echipă. Are deasemenea peste 40 de ani, dar toată lumea îl cunoaşte ca fiul doctorului Chiliman. A moştenit numai deformaţia profesională a tatălui: cînd te ascultă, îţi dă sentimentul că te vindecă.

Şi Gelu Netea e un fiu: al lui Vasile Netea. În memoria lui Vasile Netea a şi scris articolul fatidic din ''Viitorul''. Nu a făcut niciodată ziaristică pînă la apariţia sa la ''Viitorul''. Dar, evident, nici acolo nu a reuşit să o facă: ziaristica e o meserie ca oricare alta.

Dacă acestea sînt calităţile esenţiale ale foştilor secretari executivi PNL, calităţile echipei ca atare sînt mult mai speciale. O echipă cameleonică par excellence, capabilă să disimuleze şi să convingă, chiar să promită. Căci incontestabil, cei cinci sînt nişte personaje de lux: nu vor nici bani, nici glorie, ci puterea.

Astfel, toleranţa şi încrederea conducerii P.N.L. acordate într-o situaţie socială şi politică incerte, sînt argumente ale decenţei şi principialităţii, iar nu numai ale slăbiciunii. Decizia fermă a excluderii lor este un gest absolut justificat, absolvind, parţial desigur, conducerea P.N.L.

În fapt, succesul Partidului Naţional Liberal se datorează convingerii oamenilor, iar nu organizării interne a partidului. O criză de partid nu poate să contrazică adevărul fundamental: liberalismul este un mod de existenţă.


*     *     *

Articol din 1990...''decizia fermă'',''succesul Partidului Naţional Liberal''...

Vorbe, vorbe, vorbe...

20 de comentarii :

Un roboţel portocaliu spunea...

Pavelescu a fost şi avocatul lui Băsescu în dosarul "flota" ... vezi să n-ai probleme ...

Riddick spunea...

Stai tu linistit(a ?), ''robotelule'', cineva, acolo sus, ma iubeste... ;-)

Marius spunea...

Bun asa...sa-l iau si eu putin la bastoane pe escrocul asta de caracal

Riddick spunea...

Baga mare, gringo ! ;-)

Marius Mina spunea...

Sursa , un link ceva de unde pot cita articolul limbricului cu capul mare?

Riddick spunea...

Marius, stiu ca sursa trebuie sa fie credibila. Ma tem ca nu exista un link, publicatia "EUROPA" era editata in tiraj limitat de PNL, fara sa fie asumata oficial. Deasemenea, vorbim de anul 1990. Datele revistei : EUROPA (cu majuscule) subtitlu : publicatie de orientare liberala. nr.8/1990. Acum caseta tehnica, esentialul: Director: Aurelian Pavelescu Redactor sef : Vlad Alexandrescu Secretar de redactie : Sorin Serb redactori : Vlad Macri, Nicolae Nedelcu, Cristina Gheorghe. Articolul apare ca editorial la pag.1 in interior, semnat Aurelian Pavelescu. Acum, variante: sa fie contactati cei susmentionati/ arhiva PNL sau a unui membru PNL/ Biblioteca Centrala , ori alta (?) /publicat ori expediat facsimil - tocmai am primit mesaj pe mobil ca a expirat si trebuie plata :))), merg spre ATM, ca nu pot trimite pe net cu MMS/ cedez gratuit revista - persoana de contact ?.../alta varianta...

niku_elektriku spunea...

o "bijuterie"...
felicitari !

Riddick spunea...

nikule, o aveam pe teava de ceva vreme, da' am zis ca e zi festiva, postarea nr.100 ! :)

nora damian spunea...

De excepţie, Riddick :)
Felicitări!
Si pentru nr 100, asemenea!

Riddick spunea...

Uraa! Dau chef la Capsa, inscrieri online! ;-) dau fuga sa platesc telefonul, vin in 1/2 ora.

luminita spunea...

Salut , Riddick!
Al dreaqu, Pavelescu asta !
De-aia are capul mare , ca e plin de printzipurile pe care le-a avut.
Acum mai are doar iluzii .

Riddick spunea...

''Uundeee eee iluziiile mele

Caaare le-am avut....''

cuplet interpretat candva de Tamara buciuceanu-Botez :)))

maria spunea...

Felicitari si multe-n continuare !

Urata creatura ....

skorpion spunea...

creatura vb la irealitatea, sa-l vezi pe buza rotunda (adrian ursu) cum il venereaza. bleah. felicitari pentru blog. sper sa mai revin.

Riddick spunea...

maria, pe multi i-a luat de cap...multumesc !

Riddick spunea...

skorpion, m-am dezlantuit !

Viq spunea...

Mi-a dispărut litirili....

Mai încerc odată :(

'Ceam că :

La mulţi ani!
La mai mare şi mai tare !

aştept să scoţi o icră de culoare, o măslină, o scobitoare de firmă... că aşa-i la chef !

Dă-i 'nainte !

Riddick spunea...

Multumesc, viq...pe criza asta, ma gandeam la niste covrigi :)

robin spunea...

Bravo! Asta se cheama munca de cercetare :)
Adevarul e ca se uita multe lucruri din trecut care ar putea clarifica prezentul.

Cit despre Pavelescu, i-ar sta bine in PRM, alaturi de Marinescu si Stefanescu, alti ciini turbati.

Riddick spunea...

robin, astia sunt interschimbabili, produsi pe STAS (na, ca zic prostii, sunt standardul sovietic ГОСТ ). Uita-te la blogrollurile lor si la ale tonomatelor, coincid 99%.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: