08 iulie 2017

Rețetă bolșevică de succes: Cum să transformi 9 milioane de români din stăpâni în slugi în numai 10 ani!


Despre agenda lichidării micii proprietăţi rurale am scris aici. "Terapiei de şoc" i s-a mai adăugat delăsarea unora (destui, 40% din terenul agricol este la străini). Care s-au gândit să îşi vândă pământul, banii obţinuţi intrând în consum, în bună parte din import. Au amânat mizeria pentru vreun deceniu, după aia D-zeu cu mila. 
Mai este şi o altă agendă, cea a concentrării oamenilor în oraşe mari "ca să-i ai la îndemână", dar o voi trata cu altă ocazie (doar menţionez interzicerea păstoritului în păduri ca metodă de a alunga martorii oculari ai jafului silvic). Încă ceva, o vorbă auzită de la cineva care are casă la ţară: "La patronii ăştia nu mai vezi oameni la prăşit, bagă ierbicide (= chimicale toxice) şi scot marfa pe piaţă după aia".


România Noastră:

Nu cred că există în lume o clasă politică mai performantă în a transforma propriul popor din stăpân în slugă în mai puțin de 10 ani. Să faci în așa de puțin timp milioane de slugi, presupune o tehnică de lucru de invidiat și un popor pulverizat sufletește, emoțional și economic.

Acum 27 de ani România avea o populație agricolă de 4,3 milioane de familii de țărani (3 membri în medie) care erau proprii lor stăpâni. După numai 10 ani a mai rămas o populație agricolă cât de cât autonomă de 917 000 de familii. A pierde 3,4 milioane de ferme cu caracter comercial (o medie de 3 locuri de muncă pe fermă) însemnă să pierzi cel puțin 9 milioane de locuri de muncă de țărani antreprenori. Până în 2020 clasa politică se forțează să mai trimită în istorie încă 700 000 de familii de țărani (cca.2,1 milioane locuri de muncă ce cotizează la bugetul de stat). Visul agricol al acestei clase politice și a Uniunii Europene în mod nemijlocit este ca România să rămână cu maxim 200 000 de agricultori după 2020. Un astfel de fenomen nu s-a mai întâlnit nicăieri în lume și ca atare nici o țară nu poate avea un răspuns serios în fața unui astfel de cutremur social.

Una este să pierzi programat 1 milion de ferme în 60 de ani, în cazul Franței sau Germaniei, pe o abordare graduală care lasă timp individului și industriei să găsească soluții de tampon, și alta este să-ți supui propriul popor la terapie de șoc.

Cu cât un fenomen este mai brutal cu atât o mai mare majoritate de indivizi nu pot să se adapteze și devin paria societății. Această masă de oameni pierduți economic și social, își ia boceluța în spinare și pleacă în bejenie pe la porți străine (cei mai tineri) sau rămân acasă privind peste poartă în pustiu.

Această clasă politică iresponsabilă pe care acest popor (dacă i se mai poate spune popor) a votat-o cu ochii închiși consideră că pulverizarea în 15 ani a unei clase sociale milenare este un act de bravură și mare progres.

Să faci milogi ai statului 9 milioane de români, care cerșesc din 4 în 4 ani câțiva litri de ulei în campanii electorale, reprezintă un act de trădare națională ce trebuie pedepsit, măcar moralicește.

Să duci la disperare și deznădejde 9 milioane de români, care își pierd un loc de muncă autonom de stăpân în numai 10 ani, înseamnă atentat la siguranța națională a României ce trebuie discutat în CSAT.

Să pierzi 9 milioane de locuri de muncă de stăpâni însemnă o fragilizare socială uriașă pe țările europene partenere, care se trezesc peste noapte cu dezechilibre majore.

9 milioane de indivizi ca proprii stăpâni, ce au capul pe umeri, ce nu pot fi manipulați cu un kg de zahăr, ce se comportă cu demnitate, ce votează rațional, nu au fost doriți de clasa politică românească de după 90 și ca atare au dat ordin de lichidare spirituală, socială, culturală, economică.

De ce gândește în acest mod omul politic român?

- Pentru că a înțeles el că această clasă țărănească este revolută și depășită de istorie;
- Pentru că așa îi cere Comisia Europeană iar politicianul român nu știe să refuze;
- Pentru că așa îi cere capitalul românesc și străin ce-i finanțează campaniile electorale iar politicianul român nu poate să refuze;
- Pentru că clasa țărănească nu este organizată și ca atare omul politic nu se sinchisește să-i apere interesele;
- Pentru că o mare parte din clasa politică românească provine din câmpie unde se dezvoltă de mult agricultură industrială, și astfel de oameni nu înțeleg țăranul român;
- Pentru că o mare parte din clasa politică românească este formată din foști directori de IAS ce le-au privatizat, ce vrea să pună mâna pe orice ha deținut de țăran;
- Pentru că partidele moștenitoare ale FSN (PDL, FDSN, PSD) au un bazin electoral predilect în câmpie care poate fi ținut ostatec doar în condiții de sărăcie lucie;
- Pentru că această clasă politică moștenește convingerea sovietică (țăranul mijlociu-culac/chiabur, dușman de moarte al sistemului bolșevic) că țăranul și biserica reprezintă o clasă și un fenomen retrograd ce se împotrivesc progresului și trebuiesc distruse (fizic și spiritual);

Cum au reușit această performanță extraordinară?

- Prin legile proprietății le-au dat la țărani înapoi pământul furat prin colectivizare uitând să le dea și mijloacele de producție furate (batoze, boi, cai);
- Neconstruind nici o structură de sprijin ca în celelalte țări europene (bănci, structuri de asigurări, camere agricole, structuri de informare etc…);
- Neconstruind mecanisme de înlocuire a țăranilor în vârstă cu tineri țărani;
- Tergiversând 27 de ani împroprietărirea de drept (întăbularea pământurilor) ceea ce demotivează tineri țărani să investească;
- Administrând hoțește plățile subvențiile de la APIA (11, 7 miliarde de euro în 7 ani) pentru încurajarea depopulării munților și abandonarea a milioane de ha de pajiști în mâna băieților deștepți;
- Încurajând (conștient sau inconștient) depopularea satelor și vânzarea pământului prin emisiuni TVR specializate ce promovează producția de materie brută și nu procesată;
- Transformând liceele specializate (agricole, agroalimentare) în licee și grupuri școlare generaliste, eliminând formarea profesională specifică;
- Orientând peste 16 miliarde de euro din PNDR către agricultura industrială (străină în mare parte) prin măsurile de finanțare în ultimii 10 ani;
- Venind cu legi speciale premeditate de depopulare a spațiului rural (codul silvic cu prevederea că animalele nu au voie să intre la umbră în pădure, Legea pajiștilor cu permisiunea investițiilor verzi incompatibile cu pășunatul, etc…);
- Neinvestind în spațiul rural în unități de procesare de prestări servicii ceea ce ar fi motivat clasa țărănească la un comportament sinonim cu cel interbelic după reforma lui Ferdinand din 1923;
- Și prin multe alte mecanisme la fel de perverse…

Avram Fițiu

Secretar General
Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Salvarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră online http://www.romanianoastră.info

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):