04 iulie 2017

Acum câţiva ani, mă mai interesa


Existenţa în România a unor partide conservatoare, mai exact afiliate la A(ECR). Apăruse atunci ong-ul apoi şi partidul Noua Republică, fondate de Mihail Neamţu. Personajul era evident "din alt film", ca şi ceilalţi conservatori autodeclaraţi (Baconschi, Papahagi şi Voinescu-Cotoi, care însă nu au intrat în PNR). Dar necesitatea unui partid conservator atenua reacţia de respingere a mesagerului, atenţia fiind către substanţă şi nu către "recipient". Wrong!

Văzusem în A(ECR) alternativa la pseudodreapta PPE (din care se separase, vezi AdieuEPP.com). Până atunci, popularii erau consideraţi "conservatori" (mai aud şi acum expresia la ştiri, de exemplu pentru partidul lui Merkel). Dar iluziile nu au durat prea mult. Chiar nucleul conservatorilor, cel britanic, dădea semnale îngrijorătoare: legiferarea "căsătoriilor" gay şi tărăgănarea apoi sabotarea referendumului de ieşire din UE. Şi nu numai Cameron şi Tories, ci şi al doilea partid conservator important, PiS din Polonia (Kaczynski ceruse înfiinţarea "Armatei UE"). Mai bine merge partidul conservator din Cehia (fondat de Vaclav Klaus).

Iar acum, din nou, Mihail Neamţu. Veche şulfă sorosistă, a fost plantat încă din stadiul de larvă în incipienta mişcare naţionalistă din anii '90 (rămasă tot aşa şi acum!), apoi ţuţăr discipol al lui Pleşu şi Troţkimăneanu, afişând un "conservatorism liberal" (adică negându-l, de fapt) şi bântuind prin mediile ortodoxe ecumeniste (alt fake, desigur). Neamţu îşi anunţă intrarea în PnL, probabil primul gest public autentic, după multă vreme.

Conservatori cu numele sunt acum în România, Partidul Noua Republică şi Partidul M10 (al lui Macovei). Dacă va fi vreodată o mişcare conservatoare (naţionalistă, eurosceptică) în România, va trebui să respecte porunca "să nu-ţi faci chip cioplit", să înţeleagă că fără un fond autohton nu poţi exista, că nu te poţi baza doar pe traineri, simpozioane şi workshopuri.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: