27 aprilie 2017

Cum ne subsumăm intereselor altora, dar la riscuri suntem în linia întâi


Frazele citate aparţin ataşatului miltar britanic în România, deci se poate considera că nu-s rostite de un oarecine. Şi că reprezintă linia guvernului "conservator", anti-Brexit (da, da, chiar aşa: face totul ca să-l pericliteze şi în final să-l blocheze).
Este un mesaj important pentru Rusia și pentru oricine acționează împotriva intereselor NATO. Acest mesaj reafirmă ceea ce NATO este, un furnizor de securitate colectivă. Obținerea acestei securități colective se face prin operațiuni permanente ale statelor membre, ale forțelor acestor țări.
Se referă la prezenţa în Marea Neagră (şi în apele româneşti) a unei importante nave militare britanice şi în general la desfăşurarea (permanentă?) de forţe suplimentare NATO în estul Europei. Deloc sau aproape deloc în Ungaria, care rezistă. Aflăm că NATO are interese. Aşadar, o alianţă militară "are interese". Sunt ele, oare, "mulţimea" formată din intersecţia intereselor tuturor statelor din NATO? Nu cred. "Interese NATO" care se extind dincolo de cel de bază, care se numeşte "securitate colectivă"? Poate s-or extinde şi dincolo de frontierele statelor NATO, şi poate or întâlni pe acolo alte interese; ruseşti, chinezeşti, nord-coreene, sârbeşti, etc. (military-backed interests, you see). Are România interese în afara graniţelor naţionale (hai, şi graniţelor NATO...), pe care să le susţină, la o adică, militar? Şi-atunci?!

Nu vreau neapărat să despic firul în patru cu "analiză pe text", dar nici n-o pot considera doar drept "o exprimare forţată". De la contracararea endangering-ului se face trecerea la contracararea challenging-ului, şi asta "pe barba noastră" (cred ei... ;-)  ).

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Leonard Orban, 2011: "Guvernele europene, deci şi cel român, vor avea în viito­rul nu foarte îndepărtat competenţe din ce în ce mai mici în materie de regle­mentări în domeniul economic, deci şi o marjă de manevră din ce în ce mai redusă. Bugetele naţionale vor fi avizate de Bruxelles. Parlamentul va trebui să ţină seamă de aceste opinii. Şefii de state îşi vor asuma angajamente punctuale pe domeniul economic. Iar apariţia unui guvern al Uniunii Europene, în adevăratul sens al cuvântului, care să gestioneze politica economică şi fiscală este inevitabilă. În faţa competiţiei dure a Asiei şi Americii, Europa va trebui să-şi aleagă un guvern unic, altminteri riscă să-şi piardă influenţa. O pierdere a influenţei ar însemna o lovitură extrem de dură pentru fiecare cetăţean pentru că pierderea influenţei echivalează cu scăderea drastică a nivelului de trai. Eu nu văd o altă soluţie decât un guvern european."


Postări populare (nu P.P.E. !):