11 februarie 2017

Timing


"Anomalie temporală": un denunţ ajunge să fie "pus în lucru" înainte ca fapta să existe.

Două constatări rapide: 1) Grindeanu "a scăpat", şi - la fel ca Dragnea - poate pretinde că "este o ţintă a Sistemului"; 2) nu există o plângere penală sau o autosesizare a cuiva după falsurile flagrante comise de DNA (doar Tăriceanu a schiţat ceva). Acum, timingul:

Pe 18 ianuarie 2017 un site (Corupţia ucide) publică programul unor proteste prevăzute pentru 22 ianuarie.

Pe 20 ianuarie 2017 îşi începe mandatul Donald Trump. Sistemul e sub presiune, va încerca ceva cât mai are timp, până nu se instalează deplin Căpcăunul. În aceeaşi zi (seara) arde clubul Bamboo.

Pe 22 ianuarie 2017 Iohannis se duce printre manifestanţii unui miting neautorizat, şi se pronunţă împotriva "ordonanţei".

Kraut Iohannis anunţă pe 23 ianuarie 2017 că va declanşa un referendum pe tema corupţiei.

Un acolit de-al lui Macovei (Mihai Poliţeanu, împreună cu alte două persoane) depune la DNA pe 24 ianuarie 2017 un denunţ penal împotriva guvernului Grindeanu pe motiv că "va fi emisă o ordonanţă". Coincidenţa dracu', taman în aceeaşi zi Dragnea dezvăluie că va ataca condamnarea sa pe motiv de procedură incompletă; dar ştia demult că procedura este atacabilă, chiar dinainte de alegeri. Cel puţin din iunie, după plecarea de la ÎCCJ a Liviei Stanciu şi nesemnarea motivării sentinţei. Şi totuşi (în an electoral) n-a combătut clişeul "PSD, condus de un penal".

Ordonanţa nr. 13/2017 este adoptată în şedinţă de guvern pe 31 ianuarie 2017.

Pe 1 februarie 2017 ordonanţa este publicată în Monitorul Oficial. Sistemul reacţionează rapid şi Poliţeanu este chemat la DNA, care mai somează guvernul să-i predea documente şi înregistrări privind "activităţi legate de emiterea ordonanţei". Desigur, la baza cererii DNA este "denunţul penal depus în aceeaşi zi" (n'aşa? ce repede lucrat: denunţ-analiză-decizie). Are loc un miting neautorizat cu participare numeroasă şi la care se produc violenţe.

DNA emite un comunicat pe 2 februarie 2017, în care menţionează declanşarea unei anchete penale în legătură cu modalitatea de adoptare a ordonanţei. Anchetarea procesului legislativ, deci amestec în politică.

Pe 5 februarie 2017 guvernul abrogă ordonanţa. Înainte de pronunţarea CCR, care anunţase o decizie rapidă. În caz pozitiv ("este constituţională"), abrogarea ar ţine doar de "oportunitate" (= frica de mitingari), şi nu de fond. Se putea aştepta până pe 9-10 februarie, înainte de împlinirea celor zece zile adăugate la termenul intrării în vigoare (adus la 11 februarie). Unii consideră o farsă cele zece zile, ordonanţa şi-ar fi produs efectele de la momentul publicării.

Pe 7 februarie 2017 Kovesi minte în privinţa "denunţului Poliţeanu", declarând că iniţial DNA l-a respins ca "neconform", şi că doar după publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial unul din cei trei (Poliţeanu) a revenit "din proprie iniţiativă", completându-l "în conformitate". Poliţeanu apucase însă să declare că este chemat la DNA, deci procedura nu fusese "întreruptă", contrar spuselor lui Kovesi. Era chemat în legătură cu o procedură aflată în derulare.

Pe 8 şi 9 februarie 2017 CCR respinge cele două sesizări de neconstituţionalitate privind ordonanţa. Aşadar, aceasta era constituţională.

Tot "filmul" poate fi văzut detaliat la Cotidianul.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: