Piața Victoriei, câmp de luptă Trump - anti-Trump

După ce se va definitiva instalarea Administrației Trump la Washington, în România se va ivi o problemă. Administrația riscă să între rapid în coliziune cu interesele europene. În România există numeroase persoane în funcții-cheie care se bat cu cărămida în piept pentru proamericanismul lor. Ce vor face dacă proamerican va însemna antieuropean? America va înțelege, în sfârșit, pe cine se poate baza în România.

Chirieac ştie el mai multe, aici este doar "a preview". Totuşi, cred că va avea loc o cădere de guvern (= cedarea puterii à la #Colectiv, sau schimbare de linie cu aceeaşi majoritate) doar la pachet cu ieşirea PSD-ALDE din ambiguitatea pro-Trump şi aderarea la mainstream-ul UEist anti-Trump. După ce pe aproape toată durata "tranziţiei" oligarhia a căutat să menţină România în orice altă tabără decât vreuna în care apare Ungaria (în afara Grupului de la Visegrád, de exemplu), acum vorbim despre un Viktor Orbán în spatele căruia se văd Trump şi Putin. La ce "spate alternativ" poate spera România, dacă va continua în aceeaşi "logică"?!

De câteva zile, continuu să-mi pun o întrebare: de ce au participat ambasadele la lovitura de stat din Piața Victoriei? Sutele de mii de manifestanți din toată România nu au citit Ordonanța de Urgenţă. Oricum, fără un expert constituțional, e dificil sa înțelegi OUG, Codul Penal, dar și hotărârea Curții Constituționale privind abuzul în serviciu. Limbajul e tehnic, juridic, un grai străin, accesibil celor cu au studii juridice, făcute la zi. A, că oamenii au demonstrat pe anticorupție, pe "Jos Guvernul", pe "Jos ciuma roșie" - acestea sunt caracteristicile unui miting politic. Ceea ce m-a șocat a fost, însă, comunicatul a șase ambasade occidentale, esenţiale pentru relațiile externe ale României. Pe scurt, misiunile diplomatice ale SUA, Canada, Germania, Olanda, Belgia și Franța au condamnat în termeni generali OUG-ul. Aparent, lucrurile sunt de neînțeles. Ambasadele au expertiză juridică și colaborează cu case de avocatură din România, afiliate unor mari case de avocatură internaţionale, și le pot explica realitatea. La nivelul acesta nu se dezinformează. Atunci de ce s-au raliat ambasadele maselor de protestatari?

Un prim răspuns l-am primit la Malta, din partea președintelui Franței, François Hollande. Pe scurt, acesta a spus: dacă vreun stat european vrea să aibă relații cu Administrația Trump, trebuie să ne ceară voie. S-a referit, desigur, la Paris și la Berlin.

Ungaria și Polonia au deja relații independente cu Administrația Trump. Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu, reprezentanții noii puteri de la București, au şi făcut prima vizită, la Washington lui Donald Trump. Se teme, oare, Europa că și România va completa flancul estic pro-Trump? Raționamentul părea să nu se susțină, fiindcă mesajul ambasadorul SUA, Hans Klemm, a fost fără echivoc împotriva guvernului PSD. A urmat apoi un comunicat al purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat. Lucrurile încep, însă, încet-încet să se clarifice. Excelenta Sa, ambasadorul Hans Klemm, diplomat de carieră, este reprezentantul Administrației Obama. În Departamentul de Stat au fost mii de demisii, inclusiv a d-nei Victoria Nuland și, practic, Administrația Trump încă nu s-a instalat. În plus, este ciudat că, la o căutare pe site-ul Departamentului de Stat, condamnarea Guvernului României... nu poate fi găsită.

În lupta anticorupție din România, în mod tradițional, s-au implicat direct ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei și Olandei. Între timp, Olanda o are ca ambasador la București pe d-na Stella Ronner-Grubačić. Olanda a continuat să susțină lupta anticorupție, dar a intrat în profunzime în realitățile românești, înțelegând mult mai bine situaţia din țară. Olanda a refuzat să mai privească lucrurile strict în alb și negru, adaptându-se realităților est-europene.

Franța și Belgia nu au fost niciodată extremiste în reacții. Franța a avut în ultimii 25 de ani o contribuție esențială la aderarea României la NATO și UE. România datorează mai mult președintelui Jacques Chirac sau preşedintelui François Mitterannd decât lui Traian Băsescu. Belgia nu s-a amestecat până acum în disputele interne din România, vocația sa fiind, prin excelență, de dialog și integrare europeană.

Canada nu a avut nicio reacție la nimic, până la această declaraţie. Canadienii, o națiune, în esență, total liberă și democratică, au avut relații cu Havana, inclusiv în vremea embargoului SUA.

Ce se întâmplă atunci?

După declarația lui Hollande înțelegem reacțiile ambasadelor Franței și Belgiei. Reacția nu este anti-PSD, ci anti-Trump. În privința Canadei, premierul de la Ottawa, Justin Trudeau, este considerat liderul mișcării anti-Trump, în America de Nord. Reacția Germaniei este de înțeles, văzând și relațiile dintre Washington și Berlin. Să fie astfel Piața Victoriei un câmp de luptă Trump - anti-Trump? După ce se va definitiva instalarea Administrației Trump la Washington, în România se va ivi o problemă. Administrația riscă să între rapid în coliziune cu interesele europene. În România există numeroase persoane în funcții-cheie care se bat cu cărămida în piept pentru proamericanismul lor. Ce vor face dacă proamerican va însemna antieuropean? America va înțelege, în sfârșit, pe cine se poate baza în România.

Deocamdată, cei care s-au implicat și au oferit un sprijin în țara noastră sunt europenii. Președintele Iohannis, ca persoană, este un atu al României în acest sens.

La București urmează sa pice un guvern legitim în urma unor lupte externe. De fapt, este o mare greșeală a politicii externe din ultimii 12 ani. România nu trebuia să ajungă niciodată în aceasta situație. Nu ar fi trebuit ca Bucureștiul sa aleagă între occidentali. Cea mai săracă țară din UE după Bulgaria ar fi trebuit să se concentreze pe resurse și dezvoltare cu orice preț, nu să provoace jocuri din care poate ieși fărâmițată.