Atenţie mare, văd aici o posibilă capcană

Declanșarea discuțiilor și negocierilor cu celelalte partide naționaliste în vederea unificării acestei zone politice, conform art. 96 din Statut, potrivit căruia "Partidul România Unită poate iniția și stabili diferite forme de colaborare, asociere, afiliere și fuziune, pe plan intern și internațional, cu mișcări politice, partide politice sau cu structuri ale societății civile, atunci când se constată că ambele părți manifestă interes în realizarea unor scopuri comune.

Există două direcţii, cea naţionalistă şi identitară care reprezintă adevăratul PRU şi o direcţie oportunistă a celor care îşi doresc un partid satelit al PSD, în fapt un PSD mai mic unde ei să fie vătafi. Există naţionalişti asumați şi naţionalişti făcuţi la apelul bocancilor. PRU, dacă vrea să continue, trebuie să se bazeze pe cei care își asumă doctrina și principiile sale, în acord de substanță cu ideile generale ale naționalismului. 

După eşecul în alegeri, la PRU se mişcă ceva. Nu-i rea unificarea dreptei naţionaliste, dar atenţie mare: "implanturile" Sistemului (care au iniţiat PRU) s-ar putea infiltra în Partidul Forţa Naţională (care este cel mai credibil, la acest moment, ca partid naţionalist şi eurosceptic). Sub pretextul "minţii de pe urmă" se poate urmări împrăştierea infecţiei. Sunt bineveniţi (de preferinţă individual, "bob cu bob") naţionaliştii autentici, n-au ce căuta lăutarii lui Ponta (Sebastian Ghiţă a fost, din păcate, unul dintre ei...).


Biroul Permanent Național al Partidului România Unită a inițiat o moțiune în cadrul partidului prin care cere demisia președintelui Bogdan Diaconu. De asemenea, în moțiunea "PRU, încotro?" se cere luarea unor măsuri urgente care ar urma să aducă partidul pe linia de plutire.

În text sunt menționate și câteva dintre cele mai mari greșeli identificate de membrii partidului, dar și propunerea unor măsuri imediate prin convocarea Congresul Extraordinar al PRU.  

Iată cum sună textul moțiunii:

"Situația de față a Partidului România Unită este cea a unei încremeniri în proiect. După rezultatul de la alegerile parlamentare care va fi analizat pe scurt în acest document, PRU a dispărut de pe scena politică ca și cum nu ar fi existat, așa zișii comunicatori ai partidului devenind doar comentatori pe tema scandalului unor dezvăluiri care nu au legătură nici cu doctrina, nici cu activitatea partidului. În această situație, se pune întrebarea "PRU, încotro?" Ascunderea gunoiului sub preș, camuflarea erorilor și a devierilor și vopsirea lor în mari succese nu modifică starea de fapt care este aceea că PRU și-a pierdut linia doctrinară, identitatea naționalistă și nu mai are nicio viziune sau perspectivă de oferit, din postura în care se află în prezent, nici măcar propriilor membri, darămite celorlalți cetățeni români care ar putea fi interesați de valorile identitare.

Se impune de aceea, după prezentarea punctuală a blocajului actual în care se află partidul și a cauzelor care ne-au adus în acest impas, să identificăm soluții urgente și să purcedem la aplicarea lor imediată, dacă dorim ca acest proiect politic, demarat cu intenția de a veni în sprijinul istoriei acestui Neam, să continue conform cu principiile sale constitutive. Trebuie precizat că Biroul Permanent Național nu poate fi făcut responsabil pentru deciziile din ultima vreme deoarece acesta nu a fost întrunit de mult timp și niciuna din deciziile oficiale din ultimele 6 luni nu a fost luată în cadru statutar. Trebuie amintit aici că declarația președintelui PRU din noaptea alegerilor potrivit căreia "BPN sunt eu cu Sebi" arată o ieșire totală în afara cadrelor statutare ale partidului. Oameni veniţi de nicăieri aflăm acum că au destinul partidului în mâini, livrat de nu se ştie cine.

 Erorile care au dus la înghețarea evoluției PRU:

I. Înainte de alegeri

1. Renunțarea la temele naționaliste (apărarea valorilor majoritare, a drepturilor românilor din Transilvania, a identității culturale și istorice românești, euroscepticismul, propunerile Coaliției pentru Familie, sprijinirea valorilor creștine și a BOR, a mesajului justițiar și anti-corupție) și adoptarea unui parcurs public total contrariu ideilor inițiale, ceea ce a dus la confuzia alegătorilor și a simpatizanților, la critici dure împotriva PRU, la pierderea identității doctrinare și la impostura unui partid care îl are pe Vlad Țepeș ca simbol, dar propovăduiește corupția și iertarea corupților.

2. Lipsa de comunicare dintre decidenți și filiale. Liderii județeni, precum și aparatul central al PRU au aflat de la televizor, pe toată durata campaniei, care sunt temele de campanie, mesajele, direcțiile de acțiune, fără să fie consultați, puși adeseori în situația ingrată de a justifica în emisiunile la care participau idei contrare bunului simț, contrare identității înseși a PRU, despre care nu fuseseră anunțați în prealabil și privitor la adoptarea cărora nu fuseseră chestionați nici măcar formal.

3. Subsumarea întregului partid și a campaniei electorale unor interese personale, lucru care a devenit evident după alegeri. Altfel spus, toți cei care au luptat în această campanie crezând că slujesc naționalismul românesc, un partid nou, o alternativă la politica românească de până acum, au descoperit cu stupoare, și descoperă în fiecare zi pe măsură ce noi detalii ies la iveală, că au fost folosiți de fapt pentru ca un personaj să își rezolve problemele lui strict personale, iar beneficiul electoral al muncii PRU a fost direcționat către alte partide, intenționat sau nu.

4. Și înainte, dar mai ales în perioada alegerilor, PRU nu a funcționat ca un partid, ci ca o societate comercială, în care activitiștii simpli, dar și persoanele cu funcții de răspundere, au fost tratați ca niște angajați care trebuie să îndeplinească ordine al căror sens și efect a fost revelat abia după alegeri.

5. Nerespectarea condiției inițiale asumate la negocieri că venirea unor alte grupuri în PRU nu va duce la diluarea mesajului, nici la schimbarea direcției doctrinare a partidului. Dimpotrivă, mesajul propriu, constitutiv al PRU a dispărut, fiind înlocuit de mesaje paralele, ba chiar antinomice, interpretate ca o trădare și calificate negativ de o mare parte a naționaliștilor.

6. Nu am canalizat atenţia pe soluţii în versiune proprie şi pe nişte vectori de imagine credibili. Au lipsit viziunea şi strategia de acţiune în campanie. A sta să te ancorezi într-un om ca Victor Ponta, fost premier din afara partidului, şi să-ţi subjugi toată campania în detrimentul măsurilor şi proiectelor tale a fost o greşeală strategică uriaşă. Putem spune cu certitudine că a fost o gafă teribilă propunerea lui Victor Ponta ca premier. Pe de altă parte, când PRU îşi asumă o propunere de premier, acel om militează pentru programul partidului, pentru soluţiile respective şi face front comun cu partidul respectiv pentru a oferi României o guvernare. Credem că relaţia a fost greşit înţeleasă de ambele părţi. Dacă domnul Ponta nu intenţiona să vină cu arme şi bagaje în campania PRU, trebuia să spună lucrurile acestea foarte tranşant. Poate le-a spus, noi nu am participat la decizie. Dacă preşedintele partidului a înţeles că domnul Ponta nu vrea să facă lucrul acesta, trebuia să recalibreze imediat discursul, strategia şi să pună accent pe atu-urile noastre, nu să se angajeze în continuare pe un drum închis. Din cauza acestei situații, au existat colegi care au fost amenințați că, după alegeri, se va avea grijă de ei pentru că s-au împotrivit acestei direcții.

7. După ce, la alegerile locale, în Transilvania s-a văzut un potențial mare al mesajului PRU în această zonă, filialele din Ardeal au avut foarte mult de suferit din cauza asocierii cu PSD și cu Victor Ponta, precum și din cauza mesajelor pro-corupție, dată fiind sensibilitatea aparte a zonei. Nu s-a încercat niciun fel de sprijin pentru organizațiilePRU din Transilvania, ba, mai mult, SMS-urile de propunere a lui Victor Ponta ca premier au fost dăunătoare imaginii și activităţii acestor filiale.

8. O gafă imensă a fost campania de Black Friday, care nu doar că a atras critici vehemente și i-a pus pe mulți dintre colegi într-o situație jenantă, dar are și consecințe juridice grave prin acțiuni penale îndreptate nu doar împotriva PRU, ci și împotriva unor persoane fizice care sunt membri ai PRU.

9. Amnistia penală a fost una din marile erori ale campaniei care a trecut, constituind punctul culminant al negării de sine a PRU. Un partid care a depus în Parlament un proiect de lege al închisorii pe viață pentru corupți a promovat în campanie iertarea corupților și de pedeapsa penală, și de recuperarea prejudiciilor. A fost ca și cum Papa de la Roma ar predica Islamul! Dacă doriți să știți care au fost reacțiile, citiți comentariile din mediul online de la vremea respectivă și veți afla cum a fost perceput PRU pentru acest mesaj care, iarăși, nu a avut acordul partidului, ci a circulat pe deasupra noastră!

10. În aceeași linie, difuzarea până la saturație a făcăturii clipului Anonymus ne-a decredibilizat complet. Va fi nevoie de multă muncă, seriozitate și o distanțare totală de aceste practici ca să recâștigăm încrederea oamenilor.

11. În fine, ca să punem punctul pe i, am fost conduși discreționar în toată această perioadă, motiv pentru care nu am putut interveni să corectăm nimic. În niciun partid nu există conducere de facto, de drept divin, pe viață, indiferent de greșeli, iar PRU nu este o moștenire în proprietatea nimănui. Pentru a fi preşedintele PRU trebuie să ai susţinerea partidului, a membrilor care au crezut în PRU, au muncit şi au suferit pentru nașterea și creșterea lui. În momentul de faţă, există o dezamăgire în corpul mare al partidului faţă de actualul președinte PRU Bogdan Diaconu, motiv pentru care acesta ar fi trebuit să ia serios în considerare soluția de a se retrage pentru a lăsa partidul să continue pe linia naţionalistă. Varianta "după mine potopul" nu trebuie acceptată, PRU trebuie să continue, învățând din greșeli, dar nu se poate cantona la nesfârșit în aceleași persoane, aceleași atitudini disprețuitoare, fără să își semneze certificatul de deces. Pretenția unora că ei "au făcut PRU", lansată la începutul acestei săptămâni într-o emisiune televizată, este jignitoare față de cei care au născut acest proiect cu mult înainte de evenimentele recente, fiind o minciună sfruntată care trebuie clarificată. Nu, PRU nu a fost făcut în ultima jumătate a acestui an, cine nu știe istoria PRU poate consulta măcar actele de înființare de la Tribunalul București! Există două direcţii, cea naţionalistă şi identitară care reprezintă adevăratul PRU şi o direcţie oportunistă a celor care îşi doresc un partid satelit al PSD, în fapt un PSD mai mic unde ei să fie vătafi. Există naţionalişti asumați şi naţionalişti făcuţi la apelul bocancilor. PRU, dacă vrea să continue, trebuie să se bazeze pe cei care își asumă doctrina și principiile sale, în acord de substanță cu ideile generale ale naționalismului. Așadar, din acest moment, nu mai trebuie să existe decât o singură direcție, cea originară, a respectării valorilor naționale, a doctrinei și Statutului PRU.

12. Încălcarea următoarelor principii statutare: "Întreaga activitate desfășurată în cadrul PRU are la bază următoarele principii: a). Transparența procesului decizional, b). Libertatea de exprimare și de conștiință a fiecărui membru de partid, c) Respectarea ierarhiei de partid" (Art. 41).

13. Apariția unor înregistrări compromițătoare care au prejudiciat grav imaginea partidului.

14. Frecventarea de către președintele PRU a unor persoane toxice, nefrecventabile, asocierea PRU cu unele dintre aceste persoane.

15. Este strigător la cer că așa zisul for de conducere al PRU s-a mutat de câteva luni de la Sediul Central de pe Bdul Nicolae Bălcescu nr. 17-19 la restaurantele AGO și Isoletta, deciziile fiind aprobate nestatutar de către un grup de persoane obediente.

16. Acordarea de locuri în secțiile de votare membrilor PSD, semn al unor înțelegeri dubioase, necunoscute de către conducerea aleasă a partidului.

17. Simulacrul de întâlnire cu Filialele județene care a avut loc după alegeri prin care Filialele au fost împărțite arbitrarîn „bune" și „rele", conform unor principii știute doar de unii.

II. Greșeli după alegeri 

1. Nu a existat o analiză de tip Bilanț după alegerile din 11 decembrie, așa cum ar fi fost normal și cum s-ar fi impus.

2. Nu a existat o asumare a rezultatelor și un comunicat despre poziția oficială a partidului privind rezultatul acestor alegeri.

3. În interiorul partidului nu s-a comunicat oficial timp de 40 de zile.

4. Implicarea post-alegeri a apropiaților lui Sebastian Ghiță, oficial membri în PRU, pe post de comentatori favorabili în cadrul postului deținut de acesta, transformând partidul în anexa unor interese personale, cu încălcarea flagrantă a art. 8 care stipulează că "PRU urmărește numai obiective politice".

5. Dacă reacțiile oficiale ale PRU și recalibrările necesare, precum și comunicările și deciziile interne după alegeri nu au avut loc, în schimb, președintele partidului a compromis grav imaginea acestuia afișându-se într-o stare nefirească alături de Sebastian Ghiță într-un club din București chiar în noaptea înfrângerii, ulterior defilând la România TV pe post de vagabondul vieții sale (apariţia preşedintelui PRU în programul de Revelion al postului). PRU nu mai poate fi luat în serios cât timp nu se departajează de asemenea comportamente și nu revine la seriozitate și mesaje adevărate, dedicate țării și neamului, nu distracției unor personaje. PRU nu este nici industrie de divertisment, nici club de karaoke, nici Vacanța Mare, iar scopul existenței sale nu este să râdă o țară întreagă de noi.

6. Primul lucru necesar după alegeri era convocarea unui BPN, care, însă, nu s-a mai ținut din luna iunie 2016, așadar de jumătate de an. Cel puțin după alegerile parlamentare, convocarea unui BPN era strict obligatorie. Este grav că, de la ultimul BPN, președintele PRU a făcut numiri de președinți de filiale județene prin decizii unilaterale, existând situații în care într-o filială au fost schimbați președinții de câteva ori, iar în unele cazuri au fost schimbați arbitrar președinți de filială, fără măcar să fie anunţaţi, deşi erau aleși statutar, cu încălcarea art. 42 alin. 4: "Forurilede conducere ale partidului de la toate nivelurile sunt alese prin vot secret". De altfel, atribuțiile BPN, prevăzute în art. 78 al Statului, au fost încălcate aproape în întregime.

7. S-a ajuns la situaţia neverosimilă, dar reală, în care anumite persoane care au performat în alegeri au primit ameninţări pe motiv că şi-au permis să îl critice democratic pe preşedintele în funcţie al partidului pentru deciziile luate. Un astfel de partid ne dorim?

SOLUȚII

1. Convocarea Congresului Extraordinar al Partidului România Unită de către președintele PRU, conform art. 67, alin.1 din Statutul partidului.

2. În cazul în care președintele PRU refuză să convoace Congresul Extraordinar al partidului, reunirea Consiliului Național în vederea convocării Congresului Extraordinar, conform aceluiași art. 67, alin.1, din Statutul PRU.

3. Desemnarea de către Biroul Permanent al PRU a Comitetului de Organizare a Congresului PRU (format din 7-9 membri), conform art.67, alin. 3 din Statutul PRU.

4. Convocarea Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj pentru "cazul încălcării principiilor doctrinare și programatice ale PRU și ale Statutului", conform art. 80 alin.4 din Statutul PRU și pregătirea de către aceasta a unui raport în fața Congresului. În acest sens, Comisia Națională de Etică și Arbitraj trebuie să aibă în vedere art. 10, lit. d din Statut, care prevede principiul programatic al "eradicării corupției", și art. 14, lit. a și lit. f, care prevăd că "nu poate deveni membru al PRU persoana care a fost condamnată penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție", după cum nici cel care "este cercetat penal sau s-a dispus începerea urmăririi penale, pentru infracțiuni de corupție" (acest din urmă punct a fost introdus în Statutul PRU la cererea expresă a actualului președinte al PRU!).

5. Convocarea Comisiei Naționale de Control Financiar Intern pentru verificarea activității financiare a partidului conform art. 81 din statutul PRU în vederea clarificării folosirii fondurilor partidului și prezentarea rezultatelor într-un raport în fața Congresului, cu urmărirea art. 26 alin. j din Statut care prevede ca membrii PRU "să folosească eficient şi în interesul partidului baza materială pe care o au la dispoziţie, potrivit poziţiei lor în structurile organizatorice ale partidului". Mai mult, potrivit art. 87, "Administrarea patrimoniului, eficiența și oportunitatea cheltuielilor sunt decise de Biroul Permanent Național, cu respectarea legislației în vigoare, în baza prevederilor prezentului statut și a hotărârilor forurilor naționale de conducere.

6. Numirea de către Biroul Permanent Național a purtătorului de cuvânt al PRU, conform art. 78, lit. j.

7. Aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 30 din statut, potrivit căruia "membrilor PRU care nu respectă legile țării, Statutul, Doctrina și Programul PRU, Regulamentele interne, instrucțiunile de partid, circularele Secretariatului General, hotărârile și deciziile forurilor de conducere așe partidului, precum și celor care se abat de la linia partidului, aducând prejudicii acestuia, li se pot aplica, după caz următoarele sancțiuni (...)".

8. Demisia întregului Birou Permanent al PRU și a președintelui partidului, după efectuarea pașilor anterior menționați, și preluarea conducerii interimare de către Comitetul de Organizare a Congresului PRU, conform art. 26, lit. k, prin care se precizează că membrii PRU au dreptul "să demisioneze din orice funcţie deţinută în cadrul partidului". Comitetul trebuie să elaboreze ulterior proiectul de "strategie de acțiune a partidului între două Congrese" pe care să îl propună spre aprobare Congresului Extraordinar, conform cu art. 70, alin c) din Statut.

9. Declanșarea discuțiilor și negocierilor cu celelalte partide naționaliste în vederea unificării acestei zone politice, conform art. 96 din Statut, potrivit căruia "Partidul România Unită poate iniția și stabili diferite forme de colaborare, asociere, afiliere și fuziune, pe plan intern și internațional, cu mișcări politice, partide politice sau cu structuri ale societății civile, atunci când se constată că ambele părți manifestă interes în realizarea unor scopuri comune, în condițiile în care acestea nu intră în contradicție cu Programul sau Statutul PRU, cu hotărârile Congresului sau Consiliului Național, cu dispozițiile Constituției și cu respectarea principiilor ordinii de drept".

10. Alegeri corecte și democratice la nivelul fiecărei filiale teritoriale care să ofere legitimitate acestora în vederea participării la Congres, conform Capitolului VIII Organizare internă din Statutul PRU de la art. 41 la art. 65.

11. Emiterea unui document care să afirme întoarcerea la linia doctrinar-ideologică originară a partidului, național-democrația, conform doctrinei oficiale a PRU, depuse la Tribunal cu ocazia înființării partidului și, ulterior, confirmate de Congresul I al PRU prin documentele elaborate și adoptate, precum şi cu dispoziţiile art. 9 din Statut, pentru a clarifica actuala direcție a PRU și pentru a distanța partidul de erorile grave din trecutul apropiat.

12. Biroul Permanent al PRU trebuie să ia act de art. 27, grav încălcat, care prevede, printre altele, că membrii PRU au următoarele îndatoriri:
"să cunoască, să respecte, să promoveze şi să aplice prevederile Statutului, ale Doctrinei Național-Democrate şi ale Programului PRU, precum şi hotărârile și deciziile luate de către forurile de conducere;
să fie loiali Partidului România Unită şi să acţioneze pentru respectarea demnităţii membrilor săi şi pentru păstrarea unităţii partidului;
să acţioneze pentru creşterea influenţei partidului în societate;
să respecte disciplina şi democraţia de partid;
să contribuie la formarea şi promovarea unui cadru democratic în interiorul partidului şi să respecte diversitatea opiniilor;
să manifeste un comportament civilizat şi să aibă o ţinută morală corespunzătoare în familie şi în societate;
să nu acţioneze împotriva intereselor Ţării şi să nu facă declaraţii publice în numele partidului fără a fi mandatat în acest sens;
să respecte legile Țării și să nu desfășoare activități contrar acestora".

În încheiere, amintindu-l pe fondatorul doctrinar al naţionalismului românesc, Mihai Eminescu, pe care l-am aniversat zilele trecute, să ne gândim la contextul în care acesta la 1870 a lansat îndemnul - "Să facem un congres" - şi să neîntrebăm ca şi Eminescu - „Cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?".

Vrem nişte răspunsuri şi le vrem acum.

Doamne ajută!, " se arată în moțiunea semnată de Biroul Permanent Național al PRU și remis DCNews.