26 decembrie 2016

Omuleţu' ăsta (Dodon) începe să-mi devină simpatic...


Hai să n-o mai dăm pe după cireş şi să recunoaştem: Unirea (cu România) nu e-n cărţi, pentru Repmoldova sunt deocamdată două alternative, înglobarea în UE sau în Uniunea Eurasiatică. Şi, deşi inclusiv cea de-a doua este un experiment globalist, are mai mulţi adepţi în pseudo-statul dintre Prut şi Nistru. Ai cărui locuitori se declară în mod majoritar drept "moldoveni", dovadă că datele recensământului din 2014 sunt şi acum la secret (sunt scoase, la mişto, doar statistici gen "tipul clădirilor locuite", nu şi compoziţia etnică - la precedentul din 2004, se declarau români sub 3%, poziţia... a şasea). În Repmoldova, aştept fapte - abrogarea tratatului de asociere la UE (cică comuniştii lui Voronin l-ar susţine, deci daţi-vă seama ce forţe şi interese sunt în joc). Mai este criticat Dodon că pe siteul preşedinţiei a trecut limba "moldovenească" în loc de limba română. Un fals, desigur, dar în Constituţia Repmoldova, "moldoveneasca" a rămas limba oficială.

Şi n-a făcut-o numai Igor Dodon, ci şi Václav Klaus, care pe durata mandatelor sale a interzis arborarea "drapelului" UE pe Castelul Praga (reşedinţa prezidenţială). În RSS RomEUnia este dată lege pentru arborarea alăturată (pe instituţii şi sedii de firme) a drapelului naţional şi a "drapelului" UE. Cum ar veni, ar avea importanţă egală. Soclul-pereche, al fostului steag roşu al PCR îşi găseşte acum "buna întrebuinţare". Ar trebui dată o lege care să specifice în mod expres că se arborează un singur drapel (cel naţional) şi că se desfiinţează portdrapelele şi catargele "alternative": europene, ale altor state (cu excepţia sediilor diplomatice şi a cimitirelor militare), judeţene, secuieşti, regionale...

Şi mai zic ceva: ce-i bun pentru UE, e rău pentru noi (şi invers).

2 comentarii :

Gabriel spunea...

Trăim într-o lume nebună!
Republica Moldova, al doilea stat românesc (dar mai puţin românesc decât România, dacă ne referim la compoziţia etnică), este condusă de un preşedinte etnic român pro-rus (oricât şi-ar zice el moldovean) şi un premier la fel.
România, statul naţional-unitar care are drept fundament unitatea poporului român (art. 4 alin. (1) din Constituţie) şi o majoritate românească mult mai clară, este condusă de preşedinte de neamţ şi, în curând, de un premier tătar.
Mă întreb: dacă ne unim cu capitala la Chişinău, vor?

Riddick spunea...

Nu cred. Şi nici măcar fără participarea la vot (ca până acum) a transnistrenilor, că atunci "era clară" demult.

Se vede din avion că nici "partenerii euroatlantici" nu vor.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu Tăriceanu, 2008: "Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional, odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum".

Postări populare (nu P.P.E. !):