26 decembrie 2016

Omuleţu' ăsta (Dodon) începe să-mi devină simpatic...


Hai să n-o mai dăm pe după cireş şi să recunoaştem: Unirea (cu România) nu e-n cărţi, pentru Repmoldova sunt deocamdată două alternative, înglobarea în UE sau în Uniunea Eurasiatică. Şi, deşi inclusiv cea de-a doua este un experiment globalist, are mai mulţi adepţi în pseudo-statul dintre Prut şi Nistru. Ai cărui locuitori se declară în mod majoritar drept "moldoveni", dovadă că datele recensământului din 2014 sunt şi acum la secret (sunt scoase, la mişto, doar statistici gen "tipul clădirilor locuite", nu şi compoziţia etnică - la precedentul din 2004, se declarau români sub 3%, poziţia... a şasea). În Repmoldova, aştept fapte - abrogarea tratatului de asociere la UE (cică comuniştii lui Voronin l-ar susţine, deci daţi-vă seama ce forţe şi interese sunt în joc). Mai este criticat Dodon că pe siteul preşedinţiei a trecut limba "moldovenească" în loc de limba română. Un fals, desigur, dar în Constituţia Repmoldova, "moldoveneasca" a rămas limba oficială.

Şi n-a făcut-o numai Igor Dodon, ci şi Václav Klaus, care pe durata mandatelor sale a interzis arborarea "drapelului" UE pe Castelul Praga (reşedinţa prezidenţială). În RSS RomEUnia este dată lege pentru arborarea alăturată (pe instituţii şi sedii de firme) a drapelului naţional şi a "drapelului" UE. Cum ar veni, ar avea importanţă egală. Soclul-pereche, al fostului steag roşu al PCR îşi găseşte acum "buna întrebuinţare". Ar trebui dată o lege care să specifice în mod expres că se arborează un singur drapel (cel naţional) şi că se desfiinţează portdrapelele şi catargele "alternative": europene, ale altor state (cu excepţia sediilor diplomatice şi a cimitirelor militare), judeţene, secuieşti, regionale...

Şi mai zic ceva: ce-i bun pentru UE, e rău pentru noi (şi invers).

2 comentarii :

Gabriel spunea...

Trăim într-o lume nebună!
Republica Moldova, al doilea stat românesc (dar mai puţin românesc decât România, dacă ne referim la compoziţia etnică), este condusă de un preşedinte etnic român pro-rus (oricât şi-ar zice el moldovean) şi un premier la fel.
România, statul naţional-unitar care are drept fundament unitatea poporului român (art. 4 alin. (1) din Constituţie) şi o majoritate românească mult mai clară, este condusă de preşedinte de neamţ şi, în curând, de un premier tătar.
Mă întreb: dacă ne unim cu capitala la Chişinău, vor?

Riddick spunea...

Nu cred. Şi nici măcar fără participarea la vot (ca până acum) a transnistrenilor, că atunci "era clară" demult.

Se vede din avion că nici "partenerii euroatlantici" nu vor.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: