08 octombrie 2016

S-a dus dracu' Axa

Romania throws the UK under the (EU-)bus 

La început (în 2004, când  termenul a fost "consacrat" de EuroBăse, imediat după ce a fost declarat câştigătorul alegerilor prezidenţiale), am văzut Axa Washington-Londra-Bucureşti ca pe o chestie "heavy duty", ca pe un mecanism tip "solicitare -> consultare -> decizie rapidă -> sprijin -> acţiune comună", între parteneri dacă nu egali, măcar cu drepturi egale de decizie, şi care ar garanta României anumite chestiuni mai greu de atins prin negocieri interminabile cu "totalitatea partenerilor externi/europeni". Nu mă lămurisem încă în privinţa UE, da' nici entuziast nu eram. Începeam să-mi pun întrebări pe măsură ce se tot anunţa închiderea câte unui capitol de negociere pre-aderare (capitole "negociate" catastrofal pentru România de către PSD, şi mai apoi de către PnL-PD/D.A.: s-au acceptat integral toate condiţionările oficiale şi neoficiale, cu câteva derogări doar în privinţa termenelor de implementare, şi doar în domenii mai puţin importante). Mai apoi, m-am lămurit: era vorba doar despre o supralicitare propagandistică, "un discurs de poziţionare" ca lider al unui stat subordonat. Şi am sesizat şi ordinea "enumerării": un lider dacă-nu-patriot-măcar-atent ar fi pus la început Bucureştiul (nu ! - în mod deliberat, "imagologic", s-a urmărit promovarea poziţiei de subordonare).

Totuşi, "conceptul" ar avea un sens pozitiv doar dacă cei trei actori ar fi: o Americă "resetată" sub o eventuală Administraţie Trump ("neo-republicană", nu "neo-con"), o Mare Britanie post-Brexit şi de asemenea, "resetată/UKIP-izată", şi o Românie ieşită din UE şi guvernată de alte partide/coaliţii decât cele de până acum. Dintre cele trei condiţii minime obligatorii, a treia mi se pare cel mai greu de realizat. Un parteneriat între "actori" cu drepturi egale, pentru interesele lor naţionale şi nu ca parte a unui plan globalist. Chiar şi în "viziunea iniţială", Axa nu avea condiţionări legate de UE.

Între timp au apărut divergenţe importante între partenerii majori din Axă, odată cu mandatele Obama, iar Bucureştiul s-a aliniat la poziţia "nucleului" franco-german, adică la negocierea ostilă a Brexit-ului (în aceste condiţii, nu mai poţi vorbi despre România şi Marea Britanie ca despre doi parteneri strategici).

Bloomberg (Bilateral Brexit Talks With U.K. Are Off the Table, Romania Says): 
Romania firmly excludes any bilateral talks with the U.K. before Prime Minister Theresa May’s government triggers the official exit procedure from the European Union. 
Foreign Minister Lazar Comanescu rejected calls by May to start discussing Britain’s departure from the bloc. He called Brexit an opportunity to “relaunch” and “upgrade” the EU, making it more flexible and boosting solidarity. 
“Under no circumstances will we engage in any kind of talks with the U.K. that aren’t in the 27-to-1 format,” Comanescu said Friday in an interview in Bucharest. 
May said this month that she’ll begin the formal Brexit process by the end of March following this summer’s referendum, sending the pound plummeting. Eastern European citizens have flocked to the U.K. since joining the EU, with Poland and Romania having the largest communities working there. Romania plans to have a “very active role” in negotiating the Brexit terms, President Klaus Iohannis said.
"Traducerea": România se simte uşurată de plecarea Marii Britanii din UE, fiindcă astfel îi va fi mai uşor să joace cu partenerii preferaţi (adică să joace după melodia cântată de ăia), nu vor mai fi tergiversări şi Gică-Contra, iar Brexitul trebuie negociat dur, costurile ridicate să fie un exemplu pentru alţii care ar avea idei de evadare din lagărul UEist.
De văzut cum vor evolua relaţiile în "restul de Axă" (Bucureşti-Washington) în evenualitatea unei Administraţii Trump - propagandiştilor Sistemului li s-a dat liber să latre la Trump. A, şi încă ceva: de văzut dacă viitorii ambasadori, american şi britanic, îşi vor mai da ei cu părerea - public - pe chestiuni de politică internă a României, ca până acum. Va fi un indiciu important privind liniile de la Londra şi Washington.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: