20 aprilie 2015

Jaf la liber. Aproape pe degeaba: treizeci de arginţi, pentru politicienii RO

De douăzecișicinci de ani România este jefuită sistematic. în baza unui program prestabilit înainte de căderea comunismului, fără ca marii beneficiari (corporațiile) să întâmpine vreo rezistență din partea vreunei instituții publice, cu excepția unor ONG-uri care au reușit să blocheze câteva acțiuni de preluare a unor obiective importante. Din contra, dacă mai apare vre-o minte limpede care trage semnalul de alarmă, intervine urgent Guvernul, care reglementează prin lege jaful național, oricând în favoarea corporațiilor. 

AGERO:

[...] Blocul sovietic sau așa zisul bloc comunist, nu s-a prăbușit în 1989. Ceea ce s-a întâmplat în 1989 n-a fost decât finalul unui proces pregătit în timp de către marile puteri industriale, precum Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, SUA, Austria, prin acțiunile celebrelor C.I.A, M.I.6, R.G., B.N.D., C.E.S.I.S. sau H.N.A., din timpul „războiului rece" care, sub masca democratizării societății comuniste, puseseră ochii, în fapt, pe resursele blocului comunist, al cărui economie, ținută în spatele „cortinei de fier", în lipsa pieței libere (unica și singura care asigură promovarea valorilor autentice, progres și dezvoltare) pierduse de mult lupta concurențială cu economia capitalistă, decalajul măsurandu-se în zeci de ani.

Dacă unele țări, precum Slovenia, Cehia, Polonia, Ungaria (aflate mai aproape de piața liberă) au înțeles că progresul înseamnă, în primul rând, valorificarea eficientă, la nivelul pieței libere, a materiilor prime și au făcut tot posibilul pentru a nu pierde controlul asupra resurselor, protejându-le prin legi, negociind doar prelucrarea lor, România a clacat total la acest capitol. Ce-au făcut C.I.A, M.I.6, R.G., B.N.D., C.E.S.I.S. sau H.N.A. în România ar trebui să devină lecții în manualele de la Acadenia de Informații, pentru că o mai mare lecție de cum poți fi deposedat, în numele unei himere, numită democrație, de tot ceea ce deții valoros, nu s-a mai întâmplat de la colonizarea Africii și până la acapararea resurselor României de către multinaționale precum OMV. In secolul XXI să fii deposedat nu prin violență (agresiune militară, cum s-a întâmplat în fosta Jugoslavie sau în Irak), ci să cedezi de bună voie, fără nici o presiune, resursele vitale ale unei națiuni, precum petrolul, gazele, siderurgia, energia electrică, materialele de construcții, exploatarea pădurilor și să contribui, deliberat, alaături de multinaționale sau firme concurente, la distrugerea propriilor obiective industriale (chiar și a celor ce puteau fi rentabilizate prin retehnologizare, precum au făcut Cehia, Polonia sau Slovenia), pentru că făceau concurență marilor concerne internaționale, ține de o imbecilitate și de o prostie fără limite. In douăzecișicinci de ani, dovedind o prostie cronică și o lipsă de viziune vecină cu idioțenia, clasa politică - asistată de o administrație preocupată doar de propriul interes, impasibilă la ceea ce se petrece -, a înstrăinat toată averea reală a României, încât cred că e o utopie să mai suții că România mai este o țară independentă, când nu-i mai aparține aproape nimic și când este incapabilă să se mai opună pretențiilor marilor corporații vestice.

In timp ce C.I.A, M.I.6, R.G., B.N.D. C.E.S.I.S. sau H.N.A. au transformat România într-un uriaș câmp de bătălie cu F.S.B. - G.R.U. din Rusia și N.S.B. din China, împărțindu-și accesul la materiile prime de bază și stabilind domeniile de interes pentru eliminarea concurenței marilor corporații pe care le deservesc (distrugerea industriei siderurgice, petro-chimice, aluminiu, alimentare, farmaceutică, etc.) serviciile românești - contrar normalului, legii și logicii existenței lor -, s-au ocupat și se ocupă, prioritar, de corupție sau evaziune fiscală, substituind, în disprețul legii, alte instituții, cu zeci de mii de angajați. In această cojunctură, în lipsa oricărei reacții de împotrivire (în special din 2007) C.I.A, M.I.6, R.G., B.N.D. C.E.S.I.S., H.N.A., F.S.B. G.R.U. sau N.S.B., au lucrat „curat" și continuă operațiunile de distrugere a tot ce mai funcționează sub marcă autohtonă și de acaparare a ultimelor resurse de valoare ale țării, transformând România într-o proprietate a marilor corporații industriale, la prețuri incredibil de mici. [...]

5 comentarii :

Anonim G spunea...

Am ajuns sa o vad si pe asta !
Adica sa se scrie negru pe alb ceea ce, in urma cu citiva ani, nu era bine nici sa gindesti fara a fi catalogat ca anti-occidental, anti-ue, anti- Lumea ''civilizata'' etc.
ACUM E PREA TIRZIU SI INUTIL !
Ce se scrie in articol e stiut si de copii inca neneascuti, dar DEGEABA !
Daca stie cineva la ce serveste il rog respectuos sa imi impartaseasca si mie !!!
Cazul ROMANIA a fost rezolvat !
Papusarii din umbra mai au, doar , de apasat butonul ''enter'' pentru ca setarea sa devina efectiva !!!

Riddick spunea...

Şi, ce ? Să tăcem, "că şi-aşa se ştie şi tot nimic nu facem" ?

S-ar putea ca după Enter să le vină o surpriză care le va bubui sub cur. ;-)

Anonim G spunea...

De accord !!!!!!!!!!!!
Merg si eu tura asta ca pe urmatoarea poate nu o mai apuc (din motive obiective si biologice ).

Crystal Clear spunea...

Eu deja antreze urmaşii....

Riddick spunea...

:)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: