Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

01 august 2014

Minciunile făcăturii Tăriceanu-PSD



http://www.towardsfederaleurope.eu
În comunicatul Partidului Liberal Reformator apar pasaje care critică tendinţa federalistă din UE, în condiţiile în care PLR se afiliază la grupul ALDE, cel mai federalist ("European Federalism" este chiar numele uneia dintre teze ALDE).


Reforma instituțiilor naționale

Integrarea națiunii în Uniunea Europeană constituie prilejul pentru o reformă de fond, până acum amânată, a arhitecturii instituționale a statului. Cheia de boltă a acestei reforme este revizuirea Constituției în vederea corectării unui triplului deficit: 1) deficitul democratic. caracterizat de suprapopularea instituțiilor reprezentative și de subreprezentarea cetățenilor, ca și de proliferarea unor instituții de tip administrativ ce scapă oricărui control cetățenesc: 2) deficitul de performanță a actului de guvernare, marcat astăzi de concurența adesea dezordonată a competențelor în domeniul executiv; 3) deficitul de dreptate produs de concepția administrativă, corporatistă și centralizată, moștenită de Ia regimul comunist, pe care este construit sistemul judiciar românesc.

Moștenitor al liberalilor care au dat țării prima ei declarație de drepturi și au creat două constituții, cea din 1866 și cea din 1923, Partidul Liberal Reformator trebuie să își actualizeze vocația sa fondatoare de stat, modernizatoare și democratică, asumându-și inițiativa în privința revizuirii Constituției ce va guverna România europeană. Principiile acestei revizuiri, rezumate de formula liberală 'pentru a guverna mai bine, trebuie să guvernezi mai puțin', sunt animate de dubla convingere că cel mai important mandat într-o societate democratică și liberală este cel de cetățean, și că cetățenii se pot bucura de o bună guvernare numai atunci când domnesc legile, nu bunul plac al oamenilor, fie aceștia bine intenționați.

Rostul reformei regimului constituțional va fi, pe de o parte, acela de a obliga viața politică să se lase guvernată de drept și să fie ordonată interesului general, iar, pe de altă parte, a face ca administrarea dreptății și funcționarea starului de drept să se supună cu mai multă responsabilitate controlului cetățenesc. Pe această cale, politica și politicile publice, inclusiv și mai ales cele din domeniul justiției, vor deveni tot mai puțin dependente de voința individuală a politicienilor sau de interesele particulare ale grupurilor de presiune și de influență. Obiectivul este acela de a transforma România într-un stat ale cărui instituții să fie organizate și ordonate în jurul misiunii fundamentale de a garanta exercițiul neîngrădit al drepturilor și libertăților cetățenești, a căror promovare și protecție reprezintă însăși rațiunea de a fi a statului.

Cum Parlamentul, ca expresie a suveranității naționale, reprezintă modul în care este conceput corpul politic al națiunii. Legislativul trebuie să fie în fapt și în drept instituția centrală a sistemului politic. La rândul ei, justiția trebuie să fie mai mult decât independentă și legală; ea se cuvine să fie dreaptă. Justiția nu se poate mulțumi să servească dreptatea și pe cetățeni, ci trebuie să aparțină cu adevărat cetățenilor, pentru că aceștia nu sunt un simplu obiect al administrării dreptății, ci adevărata instanță supremă a sistemului judiciar.

Este imperativ ca reforma Constituției să precizeze, dincolo de orice confuzie, rolul și limitele puterilor în stat și să permită, prin introducerea unui mecanism clar de echilibrare, cooperarea acestor puteri în interesul exclusiv al cetățenilor. Doar pe o bază constituțională reformată în sens liberal se va putea trece la adaptarea sistemului administrativ necesităților unei societăți dinamice, creatoare și solidare. Textul revizuit al Constituției urmează să facă deosebirea între guvernarea locală și organele ei (primari, consilii locale, consilii județene, potențial consilii regionale), pe de o parte, și administrația publică, pe de altă parte, punând in operă o guvernare participativă menită să includă în procesul de elaborare a politicilor publice toate părțile interesate, pe toți cei care-și declară o miză și un interes legitim.

Pentru o Uniune Europeană a libertăților

Uniunea Europeană nu trebuie privită decât ca nivelul superior al guvernării participative. Instituțiile de la Bruxelles nu sunt entități exterioare, de monitorizare și control al vieții publice românești. Uniunea Europeană își caută încă un demos. De aceea nu reușește deocamdată să fie o democrație. Românii, asemeni celorlalte state-națiune europene, au deja un demos. Sensul adevărat al monitorizării., controlului și cooperării trebuie să fie dinspre București către Bruxelles. Dinspre democrație, fie și imperfectă, către birocrație, fie ea oricât de sofisticată și expertă.

Partidul Liberal Reformator se alătură liberalilor europeni grupați în ALDE în misiunea de a contribui la reorientarea construcției europene către o Europă a libertăților, a echității și convergenței, nu către o Uniune a birocrației și austerității fiscale, a înghețării diferențelor de dezvoltare dintre țările membre. O Europă bazată pe voința cetățenilor săi, formulată democratic, mai transparentă și mai răspunzătoare pentru deciziile ei. O Europă a încrederii și ambiției, nu una a fricii și austerității, o Europă a prosperității, nu una a dezvoltării inegale. O Europă mai simplă, mai puternică, mai democratică.

Astăzi, sub cârmuirea unei Comisii de inspirație populară, arhitectura Uniunii Europene depinde aproape exclusiv de expertiza unor elite birocratice auto-selectate, ce produc în medie o mie de norme obligatorii pe an, reglementări, directive și decizii a căror implementare costă statele-membre de două ori și jumătate mai scump decât punerea în operă a legislației naționale.

Instituțiile europene numite și, ca atare, lipsite de o legitimitate democratică directă și explicită tind să impună autorităților publice democratic alese din statele-membre norme de conduită și funcționare aflate adesea dincolo de spiritul și litera Tratatelor și pe care partea liberală a societății europene le interpretează drept o limitare și o condiționare a suveranității naționale. De aceea, liberalii europeni propun o Europă care să renunțe la această hiperinflație de măsuri regulatorii, care să nu genereze o suprastructură federală intens birocratizată și să întoarcă cea mai mare parte a deciziilor în sfera de competență suverană a parlamentelor naționale. Parlamentele naționale, incluse de Tratatul de la Lisabona în procesul de negociere a politicilor, trebuie să primească puterea de a proceda la o verificare de subsidiaritate prealabila a tuturor domeniilor programatice ale Comisiei.

Împreună cu ceilalți liberali europeni, Partidul Liberal Reformator cere extinderea pieței unice și în domeniul energiei, în cel digital, în serviciile financiare și în cele de sănătate. Ca și recunoașterea celei de-a cincea libertăți constitutive a pieței unice: libera circulație a cunoașterii. Pentru ca aceste obiective să fie atinse, se impune ca până în 2019 să fie negociat im nou act european care să înlocuiască tratatul de la Lisabona și care să dea o deplină consistență democratică cetățeniei europene.

Partidul Liberal Reformator susține, împotriva familiei populare și în opoziție cu președintele ales al Comisiei Europene, continuarea extinderii Uniunii în Balcanii de Vest și, mai ales, către Republica Moldova. Pentru liberalii români, atât națiunea, cât și Europa nu vor fi întregi fără Moldova de peste Prut.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Iata o completare ''fericita'' a ideii din articol !
Sa analizeze oricine ar vrea sa citeasca si sa traga concluziile !
http://r-26500.blogspot.ro/2014/07/grav-atentat-al-lui-naumovici-ponta-la.html

Riddick spunea...

Ponta e un simulant, la fel ca şi Băsescu. Doar publicul lui e diferit, şi deci şi numerele de iluzionism.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):