06 iunie 2014

Delirul entuziast (5)


Isărescu ne consideră idioţi, c-am crede că politica BNR s-a stabilit în România. UE enumeră România printre statele care nu îndeplinesc condiţiile pentru trecerea la euro, Ungaria nu vrea să treacă la euro dar n-o spune direct, iar în Polonia nu există posibilitatea constituţională de a o face, fiindcă partidul Lege şi Ordine al lui Kaczynski se opune şi nu se pot întruni 2/3 din voturi. 

Numai în România e consens între politicieni - şi cu trecerea la euro, şi cu Uniunea Bancară UE, şi cu realegerea lui Isărescu la BNR...
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că România trebuie să intre în Uniunea Bancară cât mai curând după adoptarea monedei euro, precizând că acest lucru va duce la întărirea stabilităţii financiare şi la creşterea încrederii în sistemul bancar naţional, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Mugur Isărescu a declarat, joi, la Constanţa, că există un consens politic atât în privinţa adoptării monedei unice, cât şi a aderării României la Uniunea Bancară.
"De ce România chiar trebuie să intre în Uniunea Bancară? Prima motivaţie: 70 la sută din activele nete ale sistemului bancar din România sunt în mâinile unor entităţi bancare financiare din străinătate, majoritatea europene. Că e bine, că e rău, acuma este un fapt. Şi atunci, în timp ce aceste entităţi intră în Uniunea Bancară, ai două posibilităţi. Prima posibilitate este să afli de la aceste entităţi, deci de la BCR Viena, Austria, să vină Andreas Treichl şi să spună ce se discută la Frankfurt şi să-mi spună ce vrea el să-mi spună, îmi spune varianta dânsului şi eu să stau să ascult. Sau a doua, să am curajul să spun: aceasta este realitatea din România mai devreme sau mai târziu când voi intra în zona euro trebuie să intru în Uniunea Bancară şi să iau decizia de pe acuma. Ori la noi s-a ajuns la un consens politic şi preşedintele, şi premierul vorbesc despre intrarea României în zona euro", a afirmat Mugur Isărescu.
El a spus că a fost stabilit anul 2019 ca ţintă pentru adoptarea monedei euro, iar acest lucru situează România în faţa unor state ca Ungaria, Polonia şi Cehia, care nu au un termen pentru trecerea la moneda unică.

"Data ţintă pentru adoptarea monedei unice a fost deja fixată, 2019. Din codaşi, eram ultimii, am ajuns fruntaşi, Ungaria nu a stabilit o dată, Polonia nu a stabilit o dată, Cehia nu a stabilit o dată, nici Bulgaria nu a stabilit o dată. (…) Apoi chestiunea de apartenenţă la Uniunea Bancară rămâne doar una de alegere a momentului, noi am avut în vedere să fie cât mai repede. Iar obţinerea statului de membru al Uniunii Bancare la momentul trecerii la euro, noi am stabilit să fie mai curând. Este iarăşi o opţiune politică şi cred că este o decizie corectă", a explicat guvernatorul BNR.

Isărescu a mai spus că apartenenţa României la Uniunea Europeană va duce la întărirea stabilităţii financiare, la sporirea încrederii în sistemul bancar naţional şi la sprijinirea unei creşteri sustenabile a creditării şi a activităţii economice.

Mugur Isărescu a primit joi, titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Navale «Mircea cel Bătrân». După ceremonie, guvernatorul BNR a susţinut o prezentare intitulată "Uniunea Bancară – de la proiect la realitate".

Un comentariu :

Riddick spunea...

Delirul entuziast: #1, #2, #3, #4, #5, #6, #7, #8, #9


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: