Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

18 mai 2014

Previziuni post-apocaliptice



În România, capitalismul a fost (sub)înţeles - cu largul concurs al oficinelor de propagandă - ca fiind doar cel al big business-ului, al marilor firme, eventual multinaţionale. Dirijate pas cu pas de centrala lor din metropolă şi susţinute de ambasador şi de guvernul ţării respective. Şi avantajate de directivele europene. Oligarhia locală postcomunistă le-a făcut jocul cu un zel incredibil, uneori chiar împotriva intereselor sale pe termen mai lung (a primat doar interesul imediat, "în numerar"):
"Partidul Social Democrat a dat de pământ cu România, luând patrimoniul ei public, al poporului, şi băgându-l în buzunare private de suporteri şi de străini, deschizând toate porţile de invadare economică, destructurând sisteme unitare în favoarea mafiilor, liberalizând fără noimă în profitul unei pături superpuse." (Paul Everac)
Aşa-i când nu ai nici burghezie naţională - este doar o burghezie colonială (termen introdus în anii '90 de Ion Varlam), iar clasa de mijloc este dezorganizată politic şi aflată sub atac (cum se va vedea ceva mai jos). Clasa de mijloc stă în calea proiectelor globale, pune întrebări, lansează dezbateri, teorii alternative, se organizează politic, deci se caută eradicarea ei.

Am folosit termenul de "burghezie", chiar dacă sună ciudat după decenii de propagandă, fiindcă vroiam să accentuez componenta economică, altfel aş fi scris "oligarhie" sau "establishment".


Un articol interesant pe blogul Zezowaty Zorro: "Bimber żarcie i odrobina NWO" ("Hrană din producţie proprie și un pic de NWO" - în limba poloneză).

Bimber żarcie i odrobina NWO

Autor: Edward Ciećko
-
Corespondam recent prin e-mail cu Zezowaty ["Şaşiul" - n.t.] și au apărut în conversaţie anumite chestiuni, aparent evidente, dar el le-a dezvoltat. Ce să fac, nu sunt un geniu. În cele din urmă, Zezowaty m-a lămurit în explicaţiile sale asupra erorilor mele evidente de percepţie. Am vorbit despre diverse trivialități: cu privire la ceea ce va fi în curând, că va fi foarte, foarte monoton, cu privire la ceea ce va fi important în vremea viitoare, cât de importante sunt toate pădurile proprietate a statului, atunci când va avea loc crah-ul, după care banii nu vor mai valora nimic iar la final va fi foarte, foarte "cald". Vor conta doar cele mai importante nevoi din piramida nevoilor umane (cele două nivele de jos). În general, cele mai importante lucruri vor fi băutura, alimentele, tutunul, combustibilul, mult combustibil, și eu încă aş adăuga de la mine, şi armele, munițiile și prietenii pe care să te bazezi și cu care timpul va trece mai ușor, mai frumos și mai sigur.

Desigur, am un portofoliu de investiţii suficient de diversificat, din care de bază este argintul. În plus, am, de asemenea, un pic de trăscău de casă "de calitatea I", de-ţi cad dinţii din gură, și de multe ori mă întreb dacă să-l ţin ca să-l vând sau doar pentru petreceri. Astfel, am asigurate o mulțime de "fumuri", și alte câteva nevoi umane naturale, zilnice.

Devin necesare investiţiile în principal în resursele și instrumentele necesare pentru fabricarea sau achiziționarea acestora. Adică instrumentele pentru a produce băutură, pentru a obţine alimente și a cultiva "tutun" ["iarbă" ?! - n.t]. Având în vedere acest subiect vast, este cel mai bine să investeşti în cunoaștere.

Într-un interviu cu Zezowaty mi-am dat seama deodată de faptul că, în timp de război, aurul și argintul ar putea avea exact valoarea rahatului. Este adevărat că eu cred că sunt ceva mai valoroase, pentru că nu știi niciodată cu cine vei face afaceri și dacă această persoană le va accepta ca monedă. Nu trebuie, cu toate acestea, să nu luăm în considerare ceea ce a spus Zezowaty. Doar să ne ducem înapoi la trecutul recent și să ne amintim că cel de-al doilea război mondial a avut consecințe grave, că cel de-al treilea, de asemenea, le va avea, pentru că istoria se repetă, şi încă cu "MAI MULTE". Întreaga populație a Europei a fost apoi "curăţată" de aur, argint, diamante și diverse lucruri de valoare care sunt foarte valoroase în timp de pace și prosperitate, dar cu care în timp de război și de deficit permanent de hrană, puteau cumpăra cel mult bomboane, dacă aveau şi fericirea asta. Desigur, totul depinde la ce stadiu va ajunge conflictul și în ce condiții. Într-adevăr, în timpul mizeriei economice globale și a privaţiunilor, cei care spun că aurul și argintul nu se mănâncă, au totuşi dreptate.

Aceasta este ceea ce se întâmplă acum în jurul nostru, nu este altceva decât trecerea lentă a întregii industrii și a mijloacelor de producție din mâinile noastre, în mâinile instituțiilor, băncilor și corporațiilor. Acest lucru se întâmplă întotdeauna, dar aceasta este doar o "felie" din ceea ce se va întâmpla în timpul recesiunii economice globale, care este sigură.

Sistemul în care trăim, şi care este unul al competitivitităţii inexorabile, combinată cu noi capabilități tehnologice, te obligă ca pentru a fi competitiv pe piață și pentru a produce la cel mai mic cost, să îţi modernizezi permanent liniile de producție, să introduci inovații, îmbunătățiri și să-ţi îmbunătățeşti continuu performanțele, iar pentru aşa ceva ai nevoie de fonduri.

Aceasta nu se aplică în cazul corporațiilor mari, pentru că acolo nu se pune problema finanţării. Nu se poate nega că au chiar aceiași proprietari ca și băncile. Problema este cu clasa de mijloc și cu partea productivă a omenirii, care sunt duse prin aceste bănci într-o spirală fără sfârşit a bizarei economii actuale, bazată pe datorii.

Globaliştii o spun deschis, că unul dintre obiectivele lor este eradicarea clasei de mijloc. O vedem cu ochii noştri.

Pentru a ține pasul cu ritmul rapid al tăvălugului pieței, nu ai de ales, decât să faci împrumuturi pentru modernizarea și adaptarea producției la cerințele pieței. Cel care nu ia împrumuturi, nu-şi modernizează și simplifică linia de producție, este în afara competiției ca necompetitiv, pentru că produce prea scump. Când, însă, îşi modernizează fabrica și este aproape să încheie plata împrumutului, apar din nou inovații tehnologice și echipamente noi. Oricine nu respectă aceste reguli brutale, eşuează. Apoi, există invenții stupide, socialiste, ale bolșevicilor de la UE, cum ar fi înlocuirea obligatorie a cuștilor de creştere a puilor, cu unele mai mari, aparent pentru confortul puilor, înhămându-i pe întreprinzători la costuri enorme, și astfel aducându-i în îndatorare. Ideea este de a face ca toată lumea să aibă datorii în derulare - pentru a fi sclavi. Noi, consumatorii, de asemenea, suntem loviţi în plin, pentru că cine plătește în final pentru aceste experimente socialiste ? Toate acestea sunt cu intenţie, şi nu întâmplătoare. Când au introdus această prevedere nu au avut nicio îndoială cu privire la ceea ce se întâmplă cu adevărat. În mod similar, antreprenorii mari și mijlocii, clasa de mijloc și fermierii, care au fost, de asemenea, împinşi de guvernul țării noastre nefericite și de Uniunea Bolșevică să contracteze împrumuturi preferențiale ca să-și modernizeze fermele lor - toţi aceştia au astăzi datorii permanente. Toţi au intrat până la urechi în datorii și se apropie de o "tunsoare totală".

Lucrul amuzant este că îmbunătăţirea productivității întreprinderilor, împreună cu progresul tehnologic, sunt posibile numai prin camătă și prin renunţarea la legarea rezervei fracționare de standardul aur. Pentru aceste două condiții sunt aruncate făbricuţele în această morişcă din ce în mai accelerată, cu alibiul precar că trebuie mai multe și mai multe împrumuturi doar pentru a fi mai competitive într-o piață tot mai competitivă. Este o prostie, deoarece acest lucru îl face toată lumea, și o face, deoarece creditele sunt ușor accesibile și toţi se adună în jurul băncilor, ca muștele. În cele din urmă, nimic nu este gratuit. Oamenii sunt forțați să ia împrumuturi de economia ciudată pe care ne-au creat-o ipocriții mai vechi ai acestei lumi. Singurul efect deliberat al acestei situații este că aceştia toţi sunt copleşiţi de datorii, și sunt înghițiţi de bănci. Sclavii vor apoi să scape de bătăile de cap, iar summa summarum corporaţiile le preiau astfel afacerile pe mai nimic.

Când rahatul va lovi ventilatorul, și o va face, desigur, toți acești oameni își vor pierde afacerile, terenurile și fermele lor, pentru mult timp. În anii '20 Bancherimea i-a îndemnat pe fermieri să ia împrumuturi, și la prăbușirea băncilor din 1929 a devenit cel mai mare proprietar de terenuri agricole din SUA, corporațiile atunci cumpărând foarte mult pământ. Deja, Fed, care este o bancă privată, dacă nu mă înșel, are ipoteci asupra a 15% dintre americani, și cum se va finaliza, cine va deține cel mai mare număr de proprietăți în state ? Relaţii de postcauzalitate... Astăzi, nivelul datoriei oricui, inclusiv a statelor, nu este copleșitor. Scara fluxului de bogăție de la cei săraci către bancherii falimentelor provocate va fi, de asemenea, de neconceput. Trăim în vremuri interesante. Blestem chinezesc.

Vă puteți imagina posibilă prăbușire a piețelor financiare și şocul la nivel mondial. Se repetă anul 1929, dar cu steroizi-gigant. Debitul masiv al proprietăților și activelor va curge dinspre populaţie spre bănci. 1% din omenire nu va mai avea doar 40% din toată bogăția de pe Pământ. Va veni un moment în care va avea 70% sau mai mult. Acest tăvălug în goană nebună, numit economia globală, se va prăbuşi și se va dezlănţui dezastrul financiar global. La fel ca in 1929, va fi o jefuire în masă de proprietăţi private, de ferme și mijloace de producție, care până în prezent erau deţinute de populaţie. Totul va fi preluat de către bănci și achiziționate de către corporații, care, întâmplător, astăzi sunt un mare organism. Care va fi efectul unui astfel de eveniment ? Tulburări sociale generale, anchete pentru a aduce în prim-plan diverşi "binefăcători ai omenirii" și, desigur, un alt conflict armat, în care omenirea va fi jecmănită de resturile încă rămase în mâinile sale, precum active imobilizate, inclusiv aur, argint și bijuterii. În cele din urmă vor rămâne perdanţi, luptând pentru o felie de pâine.

Trebuie să recunosc că am dat crezare acestei propagande de a aduna metale preţioase. Este adevărat, viitorul nu este asigurat numai prin ele, dar le-am dat un rol central în economiile mele, în vederea tezaurizării.

În timpul unei conversații cu Zezowaty și după nişte calcule, am realizat că am pus prea mult accent pe metale preţioase, și prea puțin pe lucrurile cele mai importante, cum ar fi băutura, alimentele, combustibilul și țigările. La urma urmei tot monede, și poate chiar mai bune decât aurul şi argintul. Când am lucrat în ZK [penitenciar polonez; politic? - n.t.] am observat o interdicție de a deţine bani, care a fost un pic încălcată, dar totuşi avea loc un comerţ iar limitarea utilizării monedei [naţionale - n.t.] dusese la intensificarea utilizării altor valute. Hoții, în funcție de nevoile lor, între ei, fără dezbateri, discuții, voturi sau ordine de sus - au decis care este moneda și cursul de schimb la care să fie schimbată. Un exemplu frumos de piață liberă. Cafea, ceai, țigări, tutun, zahăr, și alte lucruri minore care stochează valoare și sunt ușor de divizat - cele două avantaje principale ale banilor.

Mă pregătesc pentru această mizerie care vine în mod inevitabil, pregătindu-mă chiar mai bine decât mi-a spus Zezowaty s-o fac, în afară de faptul că mă gândesc iar la achiziții suplimentare de lingouri. Resurse acumulate, abilități și cunoștințe pentru a obține cele mai necesare lucruri. Am o undiţă, nu un pește. Am terminat și testat toate liniile complete de producție pentru fabricarea monedei universale și mereu acceptabile, care este alcoolul. Desigur, efectul secundar este că o parte din băutură :) am consumat-o. Am aflat informaţii despre unde și cum să plasez o parte din câștig în producţia de zahăr. Am întins o plasă pentru a prinde pește şi am o armă cu care pot obține mâncare. În plus, arma are marele avantaj de a descuraja diverşi pierde-vară, și capacitatea de a-i apăra și de cei dragi. Multă vreme am investit în colectarea de informații despre cum să găseşti hrană în sălbăticie, și vă voi spune că există o cămară enormă cu astfel de delicatese, cum ar fi preferata mea, mierea de albine sălbatice, sau altele, care chiar dacă odată figurau printre delicatesele de la mesele regale, acum sunt uitate, cum ar fi nămolul purgativ. De multe ori l-am întâlnit, dar nu am fost conștient de faptul că partea subterană este comestibilă și gustoasă. [?! - n.t.]

Se tot aruncă acuzaţia de fanatism, oricine îşi ia măsuri de precauţie este numit fanatic al prevenţiei, nu-și dau seama că aproape toţi vectorii din această lume sunt inversaţi. Lumea s-a scrântit: la școală sunt prostiţi să creadă în boli care sunt de fapt induse medical, sistemul financiar ne plasează informații mincinoase la TV, războiul este denumit operațiune de menţinere a păcii, acțiuni umanitare și bombardamente pentru pace, piața imobiliară este o cocioabă precară, asigurările sociale și sistemul bancar sunt o piramidă tip Ponzi, sistemul politic și democrația sunt o înșelăciune matematică, oferind posibilitatea de a alege între ciumă și holeră, uh ... ar mai fi multe de spus. Aici nimic nu este adevărat și nici ceea ce pare a fi.

În plus, pentru cei care se pregătesc pentru vremuri dificile este foarte frumos, plăcut, și mai presus de toate un hobby practic. Trasul cu "czarnoprochowca" [flinta - n.t.] este foarte distractiv, și mirosul de praf de puşcă este la fel de masculin ca şi mirosul de benzină :) .

Observ oamenii din jurul meu care trăiesc într-o astfel de fericire, într-o ignorare a istoriei, și fără să conștientizeze faptul că averea este nestatornică. Conversațiile lor gravitează în jurul chestiunilor precum cât mai au până la pensionare și cât de mare va fi pensia. Pălăvrăgesc despre lucruri neimportante, și emisiunile de divertisment constituie singurele lor "cazuri dificile" de interes pe televizor. Ei cred că lumea este neschimbătoare, că va fi întotdeauna apă caldă la robinet, că nu vor mai rula tancurile germane pe "autostrăzile" noastre și că rusul a uitat de pasiunea lui pentru ceasuri. Acest lucru este pur și simplu trist :( . De altfel mi-a amintit-o Slawomir Nowak, și mă întreb dacă mama lui nu s-o fi uitat la el ca la unul dintre "eliberatorii" (sub semnul stelei roșii, desigur) ţării noastre nefericite.

Cum o face şi acest neprețuit citat din Michalkiewicz, "dacă se urmează același raţionament, trebuie să apară, de asemenea, același efect". Omenirea m-a surprins prin faptul că se comportă ca și cum ar fi sub impulsul de a se da cu capul într-un zid ca să elimine o tumoare, apoi conştientizează durerea şi cucuiul de pe frunte, totuşi crede în minuni și repetă aceeași manevră. Mai târziu, din nou și din nou și din nou ... de fiecare dată sub iluzia că efectul va fi diferit decât ultima dată.

Toate, din vina sistemului de învățământ care ucide metodic dorința naturală a copiilor de a explora lumea, și le închide mintea în cuşca tiparelor, cheilor de interpretare și a stereotipurilor. Din păcate, Doamnelor și Domnilor. Fiţi gata de o serie de escaladări ale războaielor civile și regionale, care vor aprinde un infern global pe cinste. Cel mai apropiat este deja după colț, la vecinul nostru de la est, și astfel de rahaturi se răspândesc cu ușurință în statele vecine.

Odată ce praful celui de-al treilea război mondial se va fi aşezat, întreaga populație a pământului se va găsi în fundul gol. Toate mijloacele de producție sunt în mâinile celor puțini, și oile vor fi epuizate și speriate. Bine ați venit în secolul XXI - noul Ev Mediu feudal. Combinaţie de socialism și capitalism, în care capitalul și mijloacele de producție sunt în mâinile câtorva oameni, iar restul sunt salariați la "stat", doar pentru cazare și masă, dar numai dacă sunt "harnici". Acesta este momentul nevoii de înțelepciune. În acest moment trebuie să le explicaţi și să le reamintiţi oamenilor că totul a fost deja spus și că trebuie oprite aceste canalii. Acesta este momentul în care, în opinia mea, veţi fi capabili să-i opriţi.

De asemenea, trebuie să ne amintim că nu au nevoie de atât de mulți sclavi. Ei ne consideră drept o amenințare și ca pe nişte paraziți care distrug pământul, şi vor să scape de restul populaţiei (acesta este obiectivul lor principal), va fi chiar mai mult decât iadul celui de-al treilea război mondial. Va fi o perioadă a marilor uzine ale morţii. Deja au fost testate aceste posibilități în diferite moduri atât de către nemţi cât și de către ruşi în lagărele lor. Precursorii depopulării erau deja liderii Franței revoluționare, desfăşurau pe masă hărți şi stabileau numărul de persoane care urmează să fie ucise. Rece și cinic. Cu toate acestea, planul a mers prost pentru că oamenii s-au apărat, s-au ascuns, au fugit, și au vrut şi ei să ucidă, la rândul lor. Au înfăptuit astfel doar o fracţiune din ceea ce au planificat ca genocid. Lagărele de concentrare din cel de-al doilea război mondial erau prea rustice, acum sunt moduri mai sofisticate, psihologice și chimice, marea masă a populaţiei a fost atât de intimidată și de amăgită încât a acceptat fluorizarea [apei - n.t.], ajutând astfel la eliminarea sa. Metodic, precum banda de la fabrică. Cu educația unificată de azi, cu intimidarea și cu ceaţa în care sunt ţinuţi azi oamenii, sunt obligat să-mi limitez imaginația, pentru că mă tem cu adevărat de ceea ce văd.

De asemenea, foarte interesant, am observat analogia prezentei ordini a lucrurilor prin dialectica lui Hegel, care în această lume ciudată este universală. Dialectica permite lucruri groaznice, şi păstorii mână turma în direcția dorită. Aceasta implică introducerea tezei, apoi a antitezei, și după înfruntarea dintre ele apare sinteza. Voilà !

Noi ştim comunismul și știm cu toții cât de mulți i-au căzut pradă și cât este el de rău. Noi avem capitalism (desigur, doar cu numele, pentru că de multă vreme nu mai are nimic de-a face cu capitalismul), și din nou se dovedește cum capitalismul a dus la ruina lumii, cum a făcut o mulțime de victime, și că este la fel de rău ca și regimul comunist. Desigur, aceasta este propagandă, valul care le va oferi oamenilor o soluție pentru această problemă, care este un amestec al celor mai bune caracteristici ale socialismului (de un anumit fel) și al celor mai bune caracteristici ale capitalismului (care este de mult apus). Și anume, oamenilor li se propune feudalismul. Mijloacele de producție și capitalurile în câteva mâini, și restul omenirii în socialism generalizat. Lucrul cu care niciodată în viața lor nu ar fi fost de acord, l-ar accepta cu recunoștință, datorită lucrării lente a dialecticii lui Hegel și a admiratorilor muncii lui.

Şi se închide astfel cercul istoriei.

Pleban
Zenobiusz ["Păstorul" Zenobiusz - n.t.]

Menţionez de asemenea şi contribuția inestimabilă a lui Oookash, numit de prieteni Ukanio :) :) :)

*       *       *

De văzut şi

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):