Sunt doar fraze de uz electoral [1] în Manifest: n-am auzit de vreo iniţativă a PnL în timpul guvernării în aceste direcţii enunţate acum. PnL a susţinut aderarea României la Uniunea Bancară UE şi în parlament a votat pentru ratificarea eurodiktatului fiscal (Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul UE, şi alte prevederi conexe).
[1] Capitolul I (deocamdată, singurul făcut public):
Politică financiară & fiscalitate
Ideea principală a acestui domeniu este cea de schimbare a politicii financiare europene în sensul apărării cotei unice și de protecție a românilor de creșteri de taxe și contribuții.
România, a șaptea țară din UE după populație, este pe locul al șaptelea după numărul de europarlamentari. România este a doua țară ca mărime după Polonia din rândul noilor membri și este cea mai mare țară din Europa de Sud – Est. De pe această poziție, Partidul Național Liberal luptă pentru eliminarea politicilor de la Bruxelles care dăunează competitivității României și altor state membre.
Ce facem:
- PNL luptă împotriva oricărei creșteri de taxe și contribuții în România prin aplicarea modelului existent în alte state membre. Ca exemplu, în unele state din nordul Europei impozitul pe venitul cetățeanului trece de pragul de 40%. Nu vrem ca Bruxelles-ul să decidă politicile fiscale și economice ale României.
- PNL propune modificarea Tratatului de stabilitate, coordonare și guvernanță al Uniunii Monetare și Economice pentru a elimina prevederile de convergență și coordonare fiscală, care ar dăuna competitivității statelor membre în general, și pentru a apăra cota unică de impozitare din România.
- PNL susține adoptarea unei politici financiare europene flexibile și adaptate criteriilor de competitivitate inclusiv pentru statele din afara zonei euro.
- Cerem introducerea obligativității analizei de impact asupra statelor din zona euro pentru fiecare măsură de guvernanță financiară și fiscală adoptată de Eurogrup.
- PNL susține crearea unui pact de cooperare a statelor din afara zonei euro pentru reprezentarea intereselor de politică financiară ale economiei românești în UE. Un astfel de pact ar servi interesele României, Poloniei, Cehiei și ale altor țări.
- PNL solicită o reformă la nivel european a sistemului de contribuții al statelor membre pentru ca România să plătească o contribuție procentuală mai mică din TVA-ul colectat la bugetul Uniunii Europene, la nivelul altor state membre. Acum, România plătește un procent dublu din TVA-ul colectat la bugetul Uniunii Europene față de Germania, Olanda sau Suedia, care contribuie cu numai 0,15% din TVA.
- PNL se opune emiterii de euroobligațiuni pentru că în loc să punem la un loc datoriile statelor UE, alegem să punem în comun proiectele de investiții. De aceea, sprijinim crearea Obligațiunilor Europene de Investiții, ce ar urma să fie motorul de finanțare a proiectelor europene majore de infrastructură. Obligațiunile Europene de Investiții au ca obiectiv stimularea finanțărilor de pe piețele de capital pentru proiecte de infrastructură la scară mare în sectorul de transport (rețeaua TEN – T), energie (rețeaua TEN – E), respectiv Tehnologia Informației și a Comunicațiilor. Obligațiunile de proiect permit promotorilor de proiecte de infrastructură să atragă, de regulă prin parteneriat public – privat, finanțare de la investitori instituționali precum fonduri de pensii și companii de asigurări. Aceste fonduri sunt interesate prin natura portofoliilor lor de investiții pe termen lung. Utilizarea instrumentelor financiare de acest tip a fost un succes nu doar în economii avansate precum Marea Britanie, ci inclusiv în state estice precum Polonia, care în 2012 a cumulat contracte în valoare de 4,4 miliarde de euro semnate cu Banca Europeană de Investiții.
[2] Discursul președintelui Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, susținut în cadrul întâlnirii regionale a reprezentanților PNL din zona Nord-Vest Cluj-Napoca, 12 aprilie 2014
Avem acest program care este intitulat "Performanţă, Naţiune, Libertate", şi acest program face de altfel parte dintr-un proiect mai amplu, un proiect aproape complet sau în orice caz cu articulaţii majore pe care PNL l-a construit încet-încet în cei 4 ani în care am stat neclintiţi, neademeniţi, în opoziţie.
Eu vreau să fie preşedintele României şi cu ajutorul cât mai multor români şi a bunului Dumnezeu sper că voi fi ! Nu vreau să fiu un preşedinte momâie care să asiste la modul în care diverşi domni îşi taie bucăţi din România aşa cum au tăiat fier vechi şi fac cu ea ce vor sau fac cu acele bucăţi din România ce vor. Nu e niciun fel de secret faptul că şi domnul Ponta şi cei pe care i-a declarat acum - în discuţiile noastre când am pregătit alianţa Uniunea Social Liberală avea o părere contrară - dar cei pe care astăzi îi declară ca fiind reazăm şi esenţa şi sursa partidului său şi guvernării sale şi democraţiei în România, e limpede că aceşti oameni nu vor doar să nu fie hărţuiţi -ceea ce e legitim să vrea - e limpede că aceşti oameni nu vor doar să nu fie persecutaţi pe motive politice de un preşedinte ostil - ceea ce e perfect legitim să vrea - e clar că aceşti oameni doresc să fie ei şi clientela lor deasupra legii şi ceea ce simt - şi vă spun deschis acum - este că dacă aceşti oameni pun mâna şi pe Preşedinţie, nu se vor mulţumi cu atât, ci vor încerca să folosească aceste instrumente, la rândul lor, împotriva adversarilor politici sau împotriva celor care mişcă. Pentru că ce face baronul când e el baron într-o bucată din România? Pune stăpânire pe ea în aşa fel încât nimic în economie, în presă, în toate domeniile publice nu mai mişcă fără aprobarea lui.
[3] Propaganda pro-gay a plasat-o la Comisia de revizuire a Constituţiei Chiuariu, de la PnL, partid care se dă "naţional(ist)", dar ALDE, la care este afiliat, face deschis militantism pro-gay la Parlamentul European, şi nu numai.
Membrii Comisiei au adoptat, cu 18 voturi "pentru" şi două voturi "împotrivă", amendamentul depus de Chiuariu, la articolul 4, alineatul 2, astfel: "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă".
În forma actuală a Constituţiei, acest alineat prevede: "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu