17 aprilie 2014

Aderarea la euro cu probleme inclusiv la comunicare



ExpresMagazin :

Inflatia

Aderarea la zona euro va rezulta in urma unei decizii politice cu putine ancore economice dincolo de comunicarile pentru populatie. Pentru aceasta aderare o tara trebuie sa indeplineasca o serie de criterii nominale. Cele reale pe care ar trebui sa le intruneasca sunt mai putin discutate iar lipsa de convergenta in acest domeniu a creat bazele dezechilibrelor din ultima perioada.

In ultima perioada a crescut numarul decidentilor care discuta despre cat de bine sta Romania. Pe 14 februarie Premierul Ponta anunta indeplinirea tuturor criteriilor. Mai multe despre aceasta dezinformare in opinia „Indeplinirea criteriilor euro: dezinformarea zilei".

Cele 2 criterii indeplinite sunt bifate de mai multa vreme: deficitul bugetar si raportul datorie versus PIB.

Cele 3 criterii care nu sunt indeplinite se refera la: inflatia medie, dobanda medie la datoria la 10 ani si cursul de schimb in ERM2 pentru 2 ani.

Unul dintre criteriile care nu au fost indeplinite in februarie si nu vor fi nici in 2014 indeplinite este cel al inflatiei.

In Romania inflatia medie, desi a coborat in intervalul 2,3%-2,8% la sfarsitul lui martie, aceasta va reveni in intervalul 3,5%-4% spre sfarsitul anului. In conditiile unui process dezinflationist in zona euro inflatia medie in Romania ar trebui sa tinda spre intervalul 1,5%-2%, intr-un mod neconjunctural care sa se poata discuta despre o indeplinire a acestui criteriu.

Comunicatul INSSE referitor la inflatia medie aici.

Cursul de schimb

Multe din tarile care acum fac parte din zona euro nu mai indeplinesc criteriile nominale care au fost cerute in momentul aderarii. Aceasta realitate,realizata ex-post, face ca noile candidate sa fie mai atent analizate la nivel de indepliniri ne-fulgurante ale criteriilorsi tendinte si sa aiba nevoie de o baza a economiei reale mult mai solida decat cea care era permisa in trecut. Aderarea la zona euro va rezulta in urma unei decizii politice cu putine ancore economice dincolo de comunicarile pentru populatie.

Pentru aceasta aderare o tara trebuie sa indeplineasca o serie de criterii nominale.

Cele reale pe care ar trebui sa le intruneasca sunt mai putin discutate iar lipsa de convergenta in acest domeniu a creat bazele dezechilibrelor din ultima perioada.

In ultima perioada a crescut numarul decidentilor care discuta despre cat de bine sta Romania.

Pe 14 februarie Premierul Ponta anunta indeplinirea tuturor criteriilor. Mai multe despre aceasta dezinformare in opinia „Indeplinirea criteriilor euro: dezinformarea zilei„

Cele 2 criterii indeplinite sunt bifate de mai multa vreme: deficitul bugetar si raportul datorie versus PIB.

Cele 3 criterii care nu sunt indeplinite se refera la: inflatia medie, dobanda medie la datoria la 10 ani si cursul de schimb in ERM2 pentru 2 ani.

Daca celelalte criterii nominale sunt destul de simplu de “urmarit”, criteriul cursului de schimb este mai complicat de analizat si de evaluat.

Indeplinirea acestui criteriu ridica o serie de probleme de discutat si de agreat inainte de a intra in mecanismul numit ERM2.

Din momentul anuntarii intrarii in acest tip de mechanism cursul de schimb nu trebuie sa aiba in urmatorii 2 ani deviatii majore de la paritatea centrala aleasa pentru culoarul de evolutie.

Alegerea paritatii este importanta. Valoarea aleasa va ghida nivelul la care se va alege paritatea de transformare in euro.

Un curs de schimb ales gresit si fara viziune va plasa economia Romaniei, actualmente intr-o pozitie de “atelier de prelucrare si ansamblare”, intr-o pozitie nefavorabila.

In ultima perioada cursul de schimb nominal a fost mentinut intr-o banda ingusta de miscare ceea ce a a erodat pozitia competitiva a Romaniei prin intermediul evolutiei cursul de schimb real. Erodarea a fost realizata de diferentialul de inflatie inregistrat in fiecare an de Romania fata de partenerii din zona euro.

Existenta unui culoar de evolutie in cazul ERM2 creeaza o serie de fenomene mai ales in proximitatea barierelor deoarece regimul valutar se schimba din unul administrat (dupa voie, dupa ureche) intr-un regim de curs de schimb de tip banda in care autoritatea relevanta se angajeaza ferm sa nu il lase sa iasa din aceasta banda.

Acest angajament ferm va fi o noutate in economia romaneasca deoarece pana acum nu au existat astfel de tinte si desigur si “penalizari” de nerealizare. “Best effort” se inlocuieste cu “with all costs”.

Aceasta aparent mica schimbare creeaza bazele unui comportament diferit pe piata valutara mai ales in conditiile mentinerii convertibilitatii monedei.

Economia Romaniei a avut nesansa de a evolua fara un curs flexibil. Cursul ar trebui sa reprezinte un pret macroeconomic nefixat administrativ si o expresie a acestei economii.

Prin urmare economia va trece nu doar printr-o perioada de continuare a pierderii de competitivitate dar si printr-o ajustare brusca la realitatile economiei de piata fara a avea sansa de a dezvolta tehnici, instrumente si deprinderi pentru a concura cu sanse.

Momentul cand va intra Romania in ERM2 va trebui anuntat public si avem de asteptat cel putin 2 ani pentru a afla daca acest criteriu a fost indeplinit.

Dobanda medie la 10 ani

O serie de oficiali ai statului roman se lauda ca Romania a indeplinit deja criteriile nominale de aderare la zona euro.

Fals!

Se profita de lipsa de informare a populatiei si se incearca o noua capitalizare electorala dar in lipsa realizarilor.

Aderarea la zona euro va rezulta in urma unei decizii politice cu putine ancore economice dincolo de comunicarile pentru populatie.

Pentru aceasta aderare o tara trebuie sa indeplineasca o serie de criterii nominale.

Cele reale pe care ar trebui sa le intruneasca sunt mai putin discutate iar lipsa de convergenta in acest domeniu a creat bazele dezechilibrelor din ultima perioada.

Pe 14 februarie Premierul Ponta anunta indeplinirea tuturor criteriilor. Mai multe despre aceasta dezinformare in opinia „Indeplinirea criteriilor euro: dezinformarea zilei„

Cele 2 criterii indeplinite sunt bifate de mai multa vreme: deficitul bugetar si raportul datorie versus PIB.

Cele 3 criterii care nu sunt indeplinite se refera la: inflatia medie, dobanda medie la datoria la 10 ani si cursul de schimb in ERM2 pentru 2 ani.

Indicatorul numit dobanda medie la datoria 10 ani este in teorie o masura a durabilitatii convergentei. Se pleaca de la premiza ca pietele sunt destul de fine in a analiza si a decide daca rezultatele macro raportate au fost sau nu manipulate si daca indicatorii bifati nu sunt doar o situatie efemera.

In consecinta acest indicator cere ca dobanda medie la datoria la 10 ani a tarii candidate sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cele mai performante 3 tari sin zona euro.

In aceasta perioada media dobanzii la datoria la 10 ani a Romaniei se situeaza in jur de 5,45% versus un benchmark de 4,81%.

Ca si perspective ale evolutiei dobanzilor la 10 ani se poate aprecia ca:

- media celor 3 campioni va fi stationara spre in jos (datorita problemei legate de fenomenul deflationist european)

- incheierea ciclului de reducere a dobanzilor in Romania dublat de accelerarea inflatiei in urmatoarea perioada urmatoare face ca media dobanzilor la 10 ani in Romania sa fie stationara in sus.

Criteriul curs in banda ferma va interactiona cu criteriul dobanda in sensul in care apararea primului va afecta indeplinirea celui de al doilea.

Prin urmare nu doar ca in acest moment nu se indeplineste nici acest criteriu dar nici in perioada de pana la sfarsitul anului 2014 nu este probabil sa fie indeplinit.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):