23 martie 2014

Mesaj subliminal pro-Ponta, dinspre tabăra Băsescu


Cine i-ar da PSD-ului "şansa unică" de a câştiga prezidenţialele ? Cine ar fi "candidatul nevotabil", care l-ar face pe Ponta (sau pe altul propus de PSD) preferabil la turul al doilea ? Băsistul Vlaston pare că lansează un balon de încercare pe tiparul "turul doi, 2000", când s-a făcut apel la votarea lui Iliescu (contra lui CVT) pentru "salvarea democraţiei":
Unificarea dreptei 

Rămâne un deziderat, prea îndepărtat, încă. Atacurile reciproce, între PMP şi PDL, aduc deservicii acestui obiectiv, important totuşi. 

PSD nu are, singur, posibilitatea să dea preşedintele ţării. După toate sondajele, previziunile şi istoricul alegerilor prezidenţiale, PSD nu are cum să treacă de 40%. 

În acest context s-ar putea repeta scenariul din 2000, când trei candidaţi de dreapta, Stolojan, Isărescu şi Petre Roman s-au canibalizat între ei, a intrat în turul doi Vadim şi ne-am dus toţi să-l votăm pe Iliescu, să nu ne trezim cu Vadim preşedinte

Aceasta ar fi cam singura şansă pentru ca PSD să dea preşedintele, fie el Mircea Geoană, Sorin Oprescu sau cine ştie ce „creaţie” de ultim moment. 

Aşa cum se derulează lucrurile acum este posibil un astfel de scenariu.

2 comentarii :

Riddick spunea...

"Ne-am dus toţi"...

Ba eu m-am dus să-l votez pe nebun, pe care nu-l votasem la primul tur, în speranţa că îşi va "rupe gâtul" şi nu va rezista un mandat întreg.

Riddick spunea...

"Da, am votat cu Isărescu". Atunci. Cu maximă repulsie. Nu credeam ca ar avea şanse Stolojan, iar Roman-Iliescu nu servesc, de felul meu.

Dacă s-ar repeta acum alegerile cu aceiaşi candidaţi, aş sta acasă la turul întâi, şi la turul doi aş vota la fel.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: