Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

15 februarie 2014

USL plasează interfeţe în structurile de stat şi în proiectul de revizuire a Constituţiei



Adică, entităţi "de reacţie rapidă", nesubordonate clar legislativului, şi, mai nou - nici executivului. Dar care ciulesc urechile la ce zice Bruxelul.

Chiuariu (PnL, la comisia de revizuire a Constituţiei): "În urma consultării cu reprezentanţii BNR, propun introducerea unui nou alineat, care să vizeze consacrarea expresă a independenţei operaţionale a BNR, în conformitate cu legea în vigoare şi cu tratatele UE care prevăd această necesitate ca băncile naţionale să fie indendente din punct de vedere organizaţional."

Iată ce a ieşit:
După art.137 se introduce un articol nou, art.137.1, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

Moneda naţională şi banca centrală
(1) Banca Naţională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare şi funcţionare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internaţional care decurg din tratatele la care România este parte.

(2) În exercitarea prerogativelor sale, Banca Naţională a României nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului.

(3) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României.

(4) În conformitate cu tratatele constitutive şi actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa:

a) transferul de prerogative ale Băncii Naţionale a României la Banca Centrală Europeană

b) recunoaşterea circulaţiei şi înlocuirea monedei naţionale cu moneda euro.
În domeniul constituţional, erau deja cunoscute aceste amendamente propuse votului parlamentului si apoi referendumului. Dar iată că sunt adăugate  şi prevederi legislative similare: o ordonanţă de urgenţă care înfiinţează Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), sub conducerea directă a guvernatorului BNR.
[...] Cinci prevederi din textul ordonanţei dezvăluie puterea de care beneficiază nou creata instituţie:

- Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă.

- Desfăşurarea activităţii în cadrul Comitetului de către persoanele prevăzute la alin. (1) nu intră sub incidenţa regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese prevăzut de Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare ori a celui prevăzut în legile speciale care guvernează statutul autorităţilor din care fac parte aceste persoane

- În îndeplinirea obiectivului fundamental prevăzut la alin. (1), Comitetul şi membrii Consiliului general nu solicită şi nu accepta instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. (Articolul 2, aliniatul 2)

- Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului României, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Comitetului, care este dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. (Articolul 11, aliniatul 1)

- Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei Băncii Naţionale a României, conform art.130 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (Articolul 13)

Vorbim despre o instituţie care nu primeşte instrucţiuni din partea nimănui, care trebuie să meargă în Parlament doar o dată pe an pentru informare, ale cărei decizii trebuie respectate de toată lumea şi care nu răspunde în faţa legii, nici penal, nici civil, ci doar în faţa Băncii Naţionale.

Cei patru membri care compun Comitetul vor beneficia de puteri fără precedent, dar mai ales Guvrnatorul, care, în caz de paritate, are drept de veto.
 

4 comentarii :

Riddick spunea...

"Interfeţe" - deci, ca şi cum parlamentul şi guvernul ar fi la mişto, "alţii" luînd deciziile-cheie. Da, asta era deja, dar acum se şi legiferează.

Riddick spunea...

Victor Ponta, 2013 :

"În niciun caz nu trăiesc vreo spaimă că ia cineva vreo bucată din România și o duce la Bruxelles, nu am asemenea spaime, dimpotrivă, eu unul nu doar că sunt pro-european dar cred că Europa are ca șansă să supraviețuiască integrându-se mai mult și fiind mai unită decât este acum. Nu știu, poate găsim o soluție - există și în Constituția actuală - ca atunci când e vorba de tratatele europene, cu două treimi, să nu mai treci prin toată procedura cu referendum, ci cu două treimi din Parlament să poți să faci modificări sau să adopți legi cu caracter constituțional. Cred cã aceastã variantă va acoperi orice modificare din următoarea perioadă la nivel european. Sunt unul dintre cei care cred în acel proiect - și sper să se realizeze pe parcursul vieții mele politice - al Statelor Unite ale Europei."

 http://ro.stiri.yahoo.com/ponta-vrea-euro-%C3%AEn-2019-%C8%99i-statele-unite-054612144.html

Riddick spunea...

"În urma consultării cu reprezentanţii BNR"...

WTF, a ajuns BNR să legifereze !

Riddick spunea...

Aberaţia a fost cerută de UE, evident:

România va avea Comitet de Supraveghere Macroprudenţială, la doi ani după recomandarea Uniunii Europene

Comitetul de Supraveghere Macro­pru­denţială, care va fi responsabil şi de gestiunea crizelor financiare, va fi înfiinţat în România după trecerea a aproape doi ani de când a apărut recomandarea Comite­tului European pentru Risc Sistemic, în decembrie 2011. Comitetul trebuia să fie operaţional cel târziu la 1 iulie 2013.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, şi Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, împreună cu Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi Daniel Dăianu, prim-vicepreşedintele acestei autorităţi, şi trei reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor - Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, Liviu Voinea, ministrul bugetului, şi un secretar de stat - vor asigura prima conducere a viitorului Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială. Preşedintele Comite­tului va fi guvernatorul BNR.

În România a fost înfiinţat în anul 2007 un Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară, în vederea alinierii României la cerinţele Uniunii Europene referitoare la managementul crizelor financiare. Din acest comitet au făcut parte guvernatorul BNR, ministrul finanţelor, directorul Fon­dului de Garantare a Depozitelor şi foştii şefi ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private - entităţi reunite acum în cadrul Autorităţii de Supra­veghere Financiară. Deocamdată, nu este clar dacă noul Comitet de Supraveghere Macropru­denţială şi Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară vor funcţiona în paralel sau cel de al doilea dispare.

În plus faţă de atribuţiile privind supravegherea macroprudenţială, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macropru­denţială va fi responsabil şi de coordonarea gestiunii crizelor financiare.

Noul comitet nu va solicita şi nu va accepta instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. Comitetul Naţional pentru Su­prave­ghe­re Macroprudenţială va fi format dintr-un Consiliu general, un Comitet tehnic privind riscul sistemic, un Comitet tehnic privind gestiunea crizelor financiare şi secretariat.

Obiectivul fundamental al comitetului „este de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuţie sustenabilă a sectorului financiar la creşterea economică“, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Finanţelor.

Dacă în urma analizelor realizate Co­mitetul Naţional de Supraveghere Ma­cropru­denţială va identifica potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare, va face recomandări şi avertizări autorităţilor naţionale de supraveghere financiară micropru­denţială cu privire la direcţiile care trebuie urmate şi va face recomandări guvernului în vederea iniţierii unor proiecte legislative în scopul menţinerii stabilităţii financiare.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-va-avea-comitet-de-supraveghere-macroprudentiala-la-doi-ani-dupa-recomandarea-uniunii-europene-11487446


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):