03 decembrie 2013

Un agent german ameninţă şi instigă în parlamentul ucrainean


Kliciko/Klitschko este "creat" de Germania, prin Fundaţia Konrad Adenauer ("şi nu numai").
Liderul fracţiunii UDAR, Vitali Kliciko, l-a sfătuit pe preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, să-şi dea de bună voie demisia.

„Este singura variantă de bun simţ în această criză politică din ţară. Nu reacţionaţi prosteşte, nu duceţi ţara şi pe sine în impas. Nu împărtăşiţi soarta dictatorilor care au fugit pentru totdeauna din ţările lor”, a declarat deputatul. 

via Vocea Rusiei

3 comentarii :

Riddick spunea...

"Udar", în rusă şi ucraineană, înseamnă "lovitură", cu sens de "izbitură". Se uzează de pretextul că şeful partidului ar fi boxer, dar sensul este "mai cuprinzător".

Anonim spunea...

Intrebare:
Cine ar avea de cistigat, si de ce, daca Ucraina s-ar diviza !
Raspunsul va identifica obligatoriu fortele externe aflate in spatele ,,revolutiei'' de la Kiev.

Riddick spunea...

Divizarea ar fi Planul B, dacă nu chiar Planul C.

Mulţi nu sesizează că de fapt Ucraina este invitată la o asociere volens-nolens, fie în UERSS, fie în neo-URSS, planificate a fuziona, cândva:

Convergență: Globaliștii presează fuziunea Rusia-UE

Globaliştii marşăluiesc sub anumite stindarde și cuvinte-cod pentru a se identifica pe ei înșiși și transformarea politico-economică la nivel mondial pe care o doresc: globalism, globalizare, guvernanță globală, internaționalism, și noua ordine mondială. În momente de sinceritate și/sau de îndrazneală, unii globalişti dezvăluie, cu cinism, scopul lor adevărat: guvernul mondial.

Ar trebui să existe puţine îndoieli pentru observatorul obiectiv, că într-adevăr, în ultimele șapte decenii de la conversația Gaither-Dodd, viața a fost modificată într-o asemenea măsură încât am ajuns foarte aproape de o eventuală fuziune cu Rusia (post-sovietică). Uniunea Europeană este, în multe privințe, chiar mai avansată în procesul de convergență. Domnul Ivanov și colegii săi globalişti din Rusia, Statele Unite ale Americii, precum și din UE, doresc să grăbească acest proces.

"În cursa către globalizare", spune Ivanov, "miza este mare atât pentru Rusia, cât și pentru Europa". El continuă:

Dacă Europa, la rândul său, nu reușește să răspundă provocărilor secolului 21, se va confrunta cu o stagnare economică cronică, cu creșterea tensiunii sociale și cu instabilitatea politică. Într-adevăr, cum producția industrială migrează spre Asia de Est și inovarea rămâne în America de Nord, Europa riscă să-şi piardă poziția sa de pe cele mai atractive piețe internaționale. Ca urmare, însăşi proiectul european ar putea fi pus sub semnul întrebării.

Pentru a evita o asemenea situţie, Rusia și Europa trebuie să identifice locurile unde converg interesele lor și să lucreze pentru a stabili un parteneriat reciproc avantajos în aceste zone. Cu toate acestea, pentru a promova un astfel de parteneriat, trebuie să-şi modifice mai întâi percepția lor negativă despre celălalt.

"Desigur, Rusia nu va deveni, probabil, un membru cu drepturi depline în NATO într-un viitor previzibil", scrie Ivanov. "Dar integrarea politică este fezabilă".

Potrivit tovarășului Ivanov, integrarea și convergența sunt "singurele opțiuni" pentru Rusia și Europa:

O mai mare cooperare politică ar oferi un cadru de discuţii pentru subiecte precum viitorul Afganistanului, terorismul internațional și proliferarea nucleară, precum și pentru crearea de inițiative comune și strategii care să abordeze aspecte cruciale care afectează ambele puteri.
Integrarea instituțională a Rusiei în Europa lărgită va necesita un angajament puternic din partea ambelor părți. Dar, în acest secol globalizat, aceasta este singura opțiune.

http://riddickro.blogspot.ro/2012/12/convergenta-globalistii-preseaza.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: