Postări
Isărescu, declarație rară: România este obligată să intre în zona euro
România vrea să intre în zona euro, însă nu este încă pe deplin pregătită. Însă, chiar și dacă nu am vrea să dăm leul pentru moneda unică europeană, suntem obligați să o facem.
„Din punct de vedere juridic, adoptarea euro este o obligație asumată”, a susținut guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, ieri, la conferința internațională ESPERA 2013. Potrivit șefului Băncii Centrale, nicio altă țară în afară de Marea Britanie și Danemarca nu poate opta să nu participe la uniunea monetară. Britanicii și danezii și-au negociat de la bun început, înainte de aderarea la UE, anumite clauze și nu s-au obligat să treacă la euro.
Singurul aspect unde mai avem putere de decizie este momentul aderării la uniunea monetară. „Momentul efectiv al materializării obligației juridice rămâne la latitudinea statelor”, a adăugat Isărescu, în discursul său. Astfel, explică oficialul BNR, de facto, există suficient spațiu de manevră în gestionarea procesului de trecere la euro, în pofida angajamentului juridic de a adopta moneda unică.
Potrivit guvernatorului BNR, în prezent, România îndeplinește trei din cele cinci criterii de convergență, prevăzute în Tratatul de la Maastricht. Primul criteriu îndeplinit este cursul de schimb față de euro care trebuie să varieze cu nu mai mult de 15% și leul a variat între 1,5/-6,3%. Totodată, deficitul bugetului consolidat trebuie să se situeze sub 3% din PIB, noi fiind exact la limită. Al treilea criteriu pe care îl îndeplinim ține de datoria publică. Aceasta trebuie să fie sub 60% din PIB, în România cifrându-se la 37,9% din PIB.
În schimb, nu îndeplinim criteriul privind rata inflației. Aceasta trebuie să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai performanți trei membri ai UE. Conform datelor din luna octombrie, rata inflației de referință este de 0,5%, calculată pe baza inflației din Suedia, Letonia și Irlanda, iar în România era de 3,7%, deci cu 1,7 puncte procentuale peste limita admisă în Tratat.
Cel de-al doilea criteriu pe care nu îl îndeplinim ține de ratele dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performanți trei membri ai Uniunii Europene din perspectiva stabilității prețurilor, care este de 3,1%, conform datelor din luna octombrie. România depășește acest nivel cu 0,6 puncte procentuale, având o rată a dobânzilor de 5,7%.
Oricum, față de anii de dinainte de criza economică, aderarea la zona euro nu mai este privită exclusiv din perspectiva beneficiilor. Potrivit lui Mugur Isărescu, în anul 2004, preocuparea statelor care nu făceau parte din uniunea monetară se referea în principal la îndeplinirea criteriilor de convergență prevăzute în Tratatul de la Maastricht. Ulterior, în 2006, s-a pus un accent mai puternic pe îndeplinirea sustenabilă a criteriilor, pentru ca, în 2013, să se modifice raportul cost/beneficii aferent aderării la zona euro, în sensul că nu implică doar beneficii.
Practic, spune guvernatorul BNR, avantajele adoptării euro au devenit mai puțin evidente, iar costurile mai vizibile. Reducerea costurilor de finanțare nu mai este considerată un beneficiu de la sine înțeles. În plus, trenarea creșterii economice în zona euro reduce beneficiile procesului de integrare comercială. Un alt argument care mai taie din avantajele adoptării euro este faptul că reculul economic din țările Europei Centrale și de Est cu curs flotant a fost mai moderat comparativ cu cel înregistrat în statele cu regim fix. Peste toate acestea, au apărut costuri directe din cauza crizei datoriilor suverane.
De văzut şi
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu