Mascaradă abjectă. Sistemul l-a impus (prin Dragnea) pe Mihai Tudose, trecut prin filieră SUA-NATO-SRI-MApN. Apartenenţa lui Tudose la PSD este mai degrabă un detaliu birocratic, iar faptul că partidul (şi aliatul ALDE) acceptă aşa ceva arată precaritatea mediului politic şi chiar a existenţei statale a României.

© my angry rants


13 decembrie 2013

Americanii şi nemţii nu se plac


Ştiu, o să am multe comentarii din partea naţionaliştilor celebri care nu vor să înţeleagă că dragostea de neam nu înseamnă izolare ci căutarea celor care au interese comune cu ale tale. Americanii au interese cu România, nemţii au interese mai multe cu Rusia iar acest lucru ni s-a spus în faţă. Ne-au fragmentat americanii ţara, sau ruşii şi germanii? Suntem supăraţi pe ei că ne-au părăsit şi nu pe ceilalţi că ne-au cotropit? Eu spun să fim doar puţin mai raţionali, ca să vedem din experienţa trecutului cine ar putea fi prieten şi cine Nu.
ART-emis:

Americanii îi ascultă pe nemţi. Nemţii s-au supărat. Ca o trupă de albinuţe aproape toată Uniunea Europeană s-a supărat şi ea. Nimeni nu stă să gândească şi reacţionează rapid prin imitaţie, de parcă arta gândirii nu ar mai avea relevanţă. Dar oare, ce motive ar avea Nemţii să se supere? Oare au germanii ceva de ascuns faţă de Americani? Între naţiuni nu există decât interese. Până la un moment dat interesele Germaniei, de Vest ea fiind, au concurat cu interesele Statelor Unite ale Americii. De fapt interesele au coincis cât timp americanii au deţinut controlul absolut asupra Europei, prin intermediul controlului asupra Germaniei. De ceva ani Germania este condusă de un lider şcolit în laboratoarele Germaniei de Est, afirmat în Germania democratică - mai mult Germania K.G.B.-istă -, bun prieten acest lider cu Vladimir Putin.

Germania o duce bine şi face supraproducţie. Cui o dă? Restului ţărilor europene pe care le obligă astfel să stea într-o profundă criză. Americanii le cer să mai reducă presiunea şi să accepte mai multe importuri, tocmai pentru a putea salva Uniunea Europeană. Nemţii nu vor, sub pretextul că dacă există cerere pentru produse nemţeşti bune, de ce să nu răspundă acestei cereri? Toată lumea este în criză, Germania nu este, şi asta pentru că barierele Uniunii Europene blochează accesul în interior al altor imperialişti, dar asta a dus la lipsa concurenţei iar ţările slabe, adică restul Europei, nu prea mai au alternativă. Normal că nemţii nu vor să facă munca câmpului. Visul ei, ca şi al Sovieticilor de altă dată, este să creeze dependenţă de tehnologia germană şi să facă din parteneri doar furnizori de materie primă şi alimente.

Germania este ca un câine ţinut în lesă. La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial raţiunea despărţirii Germaniei a fost tocmai evitarea reînceperii unor nou conflict. O Germania unită reprezenta o Germanie prea puternică. Să nu uităm că Germania - că îi spunem Imperiu sau Stat, aproape în mod permanent în ultimii 200 de ani -, atunci când a considerat că are puterea de a-şi împinge graniţele spre Rusia, a făcut acest lucru. Probabil este istorie, sau statistică acest lucru, deoarece astăzi doar suntem prieteni... dar oare nu ne învaţă istoricii că cine nu îşi cunoaşte istoria tinde să o repete? Americanii nu lucrează pe sentimente ci având la bază ştiinţa, inclusiv cea a psihologiei sociale. Nemţii nu îi plac pe americani şi asta este extrem de clar. Am vrea să ne imaginăm că germanii nu îl suportă pe Hitler şi că regretă ce s-a întâmplat în de Al Doilea Război Mondial, ba chiar că ei se bucură că au fost snopiţi în bătaie de către Americani (şi ruşi cu bani tot americani). Americanii ştiu că nemţii nu îi suportă pe americani. Ce înseamnă acest lucru? Că e nevoie de precauţie şi puţină neîncredere trebuie să fie, nu de alta, dar să nu ne trezim iar că Europa este aruncată într-un nou conflict. Mai bine o ceartă de familie decât un război mondial.

Dar au americanii motive să îi suspecteze pe nemţi? Păi haideţi să vedem: fostul preşedinte al Germaniei îşi consumă mandatul şi, în vreo câteva luni se află deja pe statul de plată al Rusiei, consultant fiind la Gazprom. Lovitură puternică dată Americii, pusă practic într-o ipostază extrem de proastă. Să mai vedem un caz. Germania se implică energic în soluţionare conflictului Transnistrean. Ce se întâmplă? Păi absolut nimic în favoarea Republicii Moldova. Deci o mare putere nu vrea, sau nu poate să rezolve acest conflict banal. Eu spun că de fapt nu vrea şi tratează problema cu dezinteres şi delăsare. Să mai dau un exemplu. Acum sunt baze americane în Germania - baze N.A.T.O., bineînţeles. Nemţii se roagă de americani să elibereze amplasamentul - nu au spus aşa direct acest lucru. Păi dacă suntem parteneri, ce faci, mă dai afară din casă? Adică am fost bun să stau, să văruiesc, să te apăr de cei răi, dar acum când e bine vrei să mă dai afară? Să mai spun încă una. Se face North Stream, adică o conductă care duce gaze din Rusia spre Germania şi Franţa. Trebuia să se facă şi South Stream, ca să se poată duce gaze şi spre România, Bulgaria, Grecia, Italia, etc... adică mai spre sudul Europei. Auzi aici: cel din nord e viabil, cel din sud nu se mai face. Nu e viabil. O conductă care trebuia să lege un interes american de alt interes american nu mai e bună.

Să continuăm. Germania pare a submina toate economiile naţionale europene, prin impunerea unor măsuri draconice: reduceţi cheltuielile publice, uite că facem şi noi asta. Păi normal că o faceţi, că la noi salariul e de 200 de euro iar la voi de 1.500. Care e scopul blocării investiţiilor publice, atunci când Germania e plină de autostrăzi iar noi n-avem nici unde să dăm o pedală că se termină autostradă. Să ne oprim, dar oare nu era mai bine să creştem şi noi până aproape de voi şi apoi să ne oprim împreună? A da, am uitat - ne trimite periodic ulei, orez şi făină, ca să nu ne supărăm şi eventual să nu murim de foame. Cozile la aceste pomeni sunt memorabile pentru unii români şi nu ne prea oferă multă demnitate. Nemţii se interconectează economic puternic cu Ruşii, neprietenii americanilor, şi cei care spun NU tot timpul la solicitărilor acestora în cadrul O.N.U.. Unii dau gaze şi alte zăcăminte, ceilalţi dau Euro. Nemţii sunt cei care spun tot timpul că ei nu se bagă nicăieri în lume, atunci când unitatea N.A.T.O. trebuie afirmată. Mai toţi se bagă, ei „Nu!” . Au spus „Nu!” în Siria, au spus „Nu!” în Libia, au spus „Nu!” în Irak, au spus „Nu!” în Afganistan. Păi unde mai este frăţia? Adică americanii au fost buni ca să nu vă ocupe ruşii întreg teritoriul, dar mai departe nu mai sunt buni?

În România şi Republica Moldova se intensifică discursul unionist şi un tânar din vârful ierarhiei partidului lui Merkel vine la Bucureşti, să ne spună să semnăm tratatul cu Republica Moldova. Americanii vin să lege Republica Moldova de România (a se vedea armata, justiţia, educaţia-elementele fundamentale necesare unirii), dar nemţii par a nu vedea interesul european în acestă chestiune. Ba mai mult, ni se spune că relaţiile bune şi interesele lor cu Rusia nu trebuie periclitate de către România. Păi parcă eram prieteni, parcă ne susţineam reciproc...
Americanii au dezvoltat puternice baze militare în Turcia, România şi Polonia, ţări puternic americano-file, mai puţin germano-file şi mai ales ruso-fobe. Nemţilor nu le place, inclusiv nu le place scutul anti-rachetă. Americanii lucrează cu cap, adică pe baza informaţiei şi a ştiinţei, lucreză cu numere şi nu cu sentimente. Acum jocul cifrelor arată probabil că omenirea s-ar afla în preajma unui alt conflict mondial, iar citirea acestora, ca un joc al ciclicităţii, îi face să fie mai atenţi. S-a dovedit că un prieten de azi poate fi duşmanul de mâine, mai ales când există şi experienţă în acest sens. Americanii nu sunt români. Ei fac Geopolitică şi privesc macro şi pe termen lung. Nu e mai bine să stai cu un ochi deschis decât să te trezeşti cu o nouă situaţie similară cu cea premergătoare celui de al doilea conflict mondial?

S-au supărat nemţii... Şi ce... parcă ei nu ascultă? Oare nu e mai bine să fii preventiv decât reactiv? Eu zic că e bine să nu existe încredere oarbă, că doar aşa nimeni nu va fi dezamăgit. Nu ai nimic de ascuns? Păi atunci de ce te superi? Nu ai nimic de ascuns, păi atunci de ce vrei să faci un zid între tine şi vecinul tău, din moment ce eşti atât de bun prieten cu el? E oare acesta doar un motiv pentru a construi zidul şi ca apoi să fac ce vreau, fără a mai exista un control? Sunt sigur că şi nemţii ascultă America, sau cu siguranţă ar face acest lucru dacă ar deţine ei tehnologia şi nu americanii. Sunt sigur că nemţii ascultă cam peste tot în cancelariile europene, dar dacă nu am nimic de ascuns de ce să mă supăr?

Nu a ştiut Merkel că e ascultată? Păi atunci e grav şi merită să fie ascultată datorită incompetenţei propriilor servicii de informaţii de a face faţă noilor provocări. Noi putem sta liniştiţi, deoarece de vreo 100 de ani tot suntem ascultaţi, şi nu ne mai supărăm. Avem experienţă. iar unii dintre noi se comportă ca şi cum ar fi tot timpul ascultaţi. La noi trasul cu urechea este sport naţional. Eu aş vrea să ne asculte americanii, cred că o şi fac, dar nu prea au ce să audă. Cine ar vrea să îl asculte la telefon pe Gigi Becali, pe Mitică Dragomir, pe Pepe?

Ştiu, o să am multe comentarii din partea naţionaliştilor celebri care nu vor să înţeleagă că dragostea de neam nu înseamnă izolare ci căutarea celor care au interese comune cu ale tale. Americanii au interese cu România, nemţii au interese mai multe cu Rusia iar acest lucru ni s-a spus în faţă. Ne-au fragmentat americanii ţara, sau ruşii şi germanii? Suntem supăraţi pe ei că ne-au părăsit şi nu pe ceilalţi că ne-au cotropit? Eu spun să fim doar puţin mai raţionali, ca să vedem din experienţa trecutului cine ar putea fi prieten şi cine Nu.

3 comentarii :

Anonim spunea...

Dar astia ne plac ?
http://www.pesurse.ro/#!/2013/12/13/premierul-turc-erdogan-va-veni-la-chiinu-cu-sabia-/

Riddick spunea...

Aici mi se pare că guvernul de la Chişinău speculează statalitatea moldovenească, chiar şi asupra judeţelor din "Moldova românească".

Se vorbeşte despre "Moldova mare", în cea mică.

Riddick spunea...

"Moldova mare" = de la Nistru la Carpaţi


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Horia-Roman Patapievici, 2009: "Ei bine, teza mea este că Parlamentul European, care funcţionează mai degrabă ca un club de influenţare şi de lobbying decât ca un parlament obişnuit, e chemat să joace, pentru viitor, rolul corpului politic absent. Rolul său îmi pare a fi acela de a forma o comunitate politică provizorie, în vederea realizării treptate a comunităţii politice permanente, care, în proiect, ar fi demosul european. Parlamentul European este, prin urmare, un fel de corp politic european avant la lettre: în el, aşa zicând, se experimentează in vitro poporul politic european".

Postări populare (nu P.P.E. !):