04 noiembrie 2013

Cenzura Internetului prin "privatizarea" sa



LEAKED: The Internet [as it exists today] Must Go



John Wooley: In 2012, I was dispatched to help the big ISPs to figure out how to sell their vision for a "faster", "cleaner" internet. Six months later I produced this report -- and leaked it to the world. Learn more and take action: www.theinternetmustgo.com

Also, I'm looking for a job -- any leads would be appreciated, thank you.
 
(ISP = Internet Service Provider)

5 comentarii :

Riddick spunea...

Cum arăta prima pagină de World Wide Web (Internet)

http://riddickro.blogspot.ro/2013/04/primul-site-web-reanimat.html


Official Trailer for LEAKED: The Internet Must Go

http://www.youtube.com/watch?v=YNvYUwY2RpY

Crystal Clear spunea...

Punctul culminant free internet as a Free Speech !
Au reusit ca prin ;lobyy sa interzica internetul free in 19 state sin USA .
Minutul 20,41 -North Carolina- copii pot să-şi faca lecţiile intr-un singur loc din sat ...acolo unde au internet !

Crystal Clear spunea...

Dead Hill !

Riddick spunea...

Balamuc planetar, care merge spre lagăr sau spre o revoluţie mondială (violentă).

Crystal Clear spunea...

Incredibil !



Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Cioroianu, 2009 ("Şi totuşi, Europa unită există – deşi nu toţi europenii votează"): Într-o Uniune Europeană ce întârzie să-şi legifereze unitatea (din moment ce Tratatul de la Lisabona nu este ratificat de toate statele membre), într-o Uniune care nu are încă o politică externă comună şi nici o politică de securitate energetică (vezi diferenţele mari dintre state comunitare precum Italia, Germania, România sau Lituania în privinţa relaţiilor lor cu Rusia, de exemplu), într-o Uniune al cărui „euro-parlament” de la Bruxelles & Strasbourg nu prea se ştie cu ce se ocupă, lipsa unui entuziasm comunitar nu poate surprinde. În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".

Postări populare (nu P.P.E. !):