16 octombrie 2013

La CFR Marfă "n-a câştigat cine trebuie"



Q Magazine:

EXCLUSIV Raiffeisen Bank şi Commerzbank s-au opus preluării CFR Marfă de către GFR

Banca austriacă Raiffeisen Bank şi cea germană Commerzbank au fost două dintre băncile care nu şi-au dat acordul necesar finalizării tranzacţiei prin care Grupul Feroviar Român ar fi preluat 51% din acţiunile CFR Marfă, au declarat pentru Q Magazine surse apropiate tranzacţiei.

„Acţionarii acestor bănci sunt şi acţionari ai unor operatori feroviari care sunt concurenţi ai GFR. Din acest motiv au dat aviz negativ pentru finalizarea privatizării”, au spus sursele citate.

Obţinerea acordului celor 12 bănci care au creditat CFR Marfă era una dintre condiţiile suspensive fără de care privatizarea nu s-a putut încheia.

Luni seară, la finalul discuţiilor cu GFR, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a anunţat că instituţia pe care o reprezintă a solicitat băncilor acordul pentru finalizarea tranzacţiei, iar unele bănci şi-au dat acest acord, dar altele, nu. Marţi seară, omul de afaceri Gruia Stoica a anunţat într-o conferinţă de presă că 7 din cele 12 bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului.

Stoica cere continuarea privatizării

„Analizăm posibilitatea de a solicita o ordonanţă preşedinţială în justiţie pentru ca privatizarea CFR Marfă să poată continua”, a precizat Stoica.

„Legislaţia europeană spune că nu se face nicio tranzacţie fără acordul Consiliului Concurenţei sau al Comisiei Europene, după caz. Noi vrem să putem face plata după avizul Consiliului Concurenţei. Hotărârea de Guvern trebuia corelată cu legislaţia europeană. A fost o greşeală în strategia de privatizare. Cineva nu a ştiut cum e cu analiza Consiliului Concurenţei”, a explicat Stoica.

Privatizarea CFR Marfă nu s-a putut finaliza la termenul-limită, care era luni, 14 octombrie, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.

De asemenea, proprietarul GFR a precizat că a solicitat Ministerului Transporturilor restituirea de urgenţă a garanţiei de 10 milioane de euro şi deblocarea contului escrow de 20,2 milioane de euro.

„Ministerul are la dispoziţie două zile să deblocheze contul escrow. Mâine (miercuri – n.r.) părţile trebuie să semneze o notificare pentru banca unde este contul escrow, ca banii să poată fi restituiţi cumpărătorului peste alte trei zile. Mă surprinde declaraţia ministrului Transporturilor de a reţine garanţia, deşi a anunţat anterior că nu există nicio culpă a cumpărătorului”, a mai spus Stoica, precizând că, în cazul în care ministerul nu va fi de acord cu restituirea banilor, va analiza recuperarea lor în Justiţie.

Ce ar fi dorit ministerul

Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat luni seara că GFR ar fi putut plăti pentru acţiunile CFR Marfă, chiar dacă nu au fost îndeplinite condiţiile suspensive.

„Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive din contract. Au fost trei astfel de condiţii la care s-a făcut referire: finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii la data semnării contractului, condiţie îndeplinită de vânzător, o altă condiţie suspensivă se referea la avizul favorabil al Consiliului Concurenţei, aceasta fiind exclusiv în sarcina cumpărătorului, care ar fi putut face notificare imediat după ce a câştigat licitaţia (în luna iunie – n.r.), însă a făcut acest lucru la 22 de zile de la semnarea contractului (începutul lunii septembrie – n.r.), şi aceasta doar după ce a fost notificat de comisia de privatizare. În ceea ce priveşte a treia condiţie, aceasta a fost obţinerea obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai CFR Marfă a acordului de modificare a structurii acţionariatului companiei, notificările au fost transmise de comisia de privatizare la timp, însă nu toate băncile au avizat favorabil”, a afirmat Mănescu.

Ea a precizat că procesul de privatizare va fi reluat de la zero.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI ca, în cazul în care tranzacţia cu GFR nu este finalizată, să vândă pachetul majoritar de la CFR Marfă unui alt investitor strategic.

Un comentariu :

Riddick spunea...

Ţambalagiii băsişti din media vorbesc despre privatizarea CFR Marfă ca despre ceva util şi necesar:

EDITORIALUL EVZ. Telenovela CFR Marfă, pusă în scenă pentru a lua ochii FMI

Că Guvernul nu s-a omorît cu vânzarea Oltchim era, deci, evident. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul vânzării CFR Marfă. Lucrurile sunt, parcă, mai limpezi decât în privinţa Oltchim: statul român a făcut tot posibilul să trântească afacerea.

Cum altfel să ne explicăm că Guvernul i-a cerut omului de afaceri Gruia Stoica să vină cu banii într- un termen care nu a permis Consiliului Concurenţei să se pronunţe asupra vânzării CFR Marfă? Ca să nu mai vorbim de faptul că statul a şters datoriile societăţii, dar nu a finalizat în timp util noua structură a capitalului social. Greşelile sunt mult prea flagrante pentru a fi vorba doar de incompetenţa guvernanţilor, pe care însă nu o exclud a priori.

Probabil, teama guvernanţilor de DNA, alimentată de intervenţiile publice ale preşedintelui Traian Băsescu, a jucat şi ea un rol important în abandonarea procesului de privatizare. De pe vremea interimatului lui Victor Ponta la Transporturi, a fost evidentă reţinerea sa de a semna orice act în cursul procesului de privatizare. De ce? Pentru că pârtia pe care statul i-a făcut-o lui Gruia Stoica printre ceilalţi potenţiali investitori, astfel încât acesta să câştige licitaţia, este cusută cu aţă albă.

De ce se codeşte Guvernul să vândă CFR Marfă? Cred că este evident. De ce ar da USL o asemenea lovitură propriei clientele de afaceri, care prosperă pe spinarea societăţii de stat? Probabil, nici Gruia Stoica nu este prea interesat să o cumpere. De ce ar face-o? Relaţia de afaceri dintre CFR Marfă şi GFR, firma sa privată, s-a dovedit în timp extrem de profitabilă. În plus, viitorul sună bine. Datoriile CFR Marfă au fost şterse şi poate aloca mai multe resurse financiare pentru "investiţii".

http://www.evz.ro/detalii/stiri/editorialul-evz-1062263.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Ovidiu Nahoi, 2016 (printre iniţiatorii unui apel, "Să ne salvăm Europa!"): "Trebuie să depăşim cadrul strict naţional şi să construim un soclu politic cu adevărat european care să poată înfrunta provocările mondializării, ale modernităţii şi o democraţie renovată printre altele şi prin alegerea directă a conducătorilor Uniunii. Europa este ţara noastră, nu poate exista viitor fără o uniune politică şi fără construcţia unui nucleu dur în jurul unui Stat Unic European. Suntem gata."

Postări populare (nu P.P.E. !):