Cum pot fi identificaţi complicii ocupantului: deviază atenţia de la agenţii străini ajunşi la butoane în România, la ţinte secundare pe care le numesc "statul mafiot", "sistemul băsist", "corupţia generalizată".

07 august 2013

Ce tiribombă va fi plasată ca să treacă regionalizarea de Bobor ?



Una mai mică este chiar acest sondaj (INSCOP Research, comandat de Adevărul), care pune tot felul de întrebări, dar nu pune întrebarea esenţială: "Sunteţi de acord cu regionalizarea ?"

Directorul institutului de sondaj este apropiat de PSD, iar scopul principal al sondajului - şi al altora care vor urma - pare să fie "stabilizarea" în opinia publică a percepţiei că "se vor prezenta la vot peste 30% din total". Ca să se faciliteze o eventuală falsificare a cifrei de participare, la fel ca la referendumul din 2003.

Este previzibilă o amânare pentru 2014, când intră în vigoare pragul de validare redus de la 50% la 30% (Ponta: "Se va întâmpla în acest mandat, dacă vreți să fiu foarte politic și diplomat. Planul B este că regionalizarea va fi anul viitor. Nu este doar o amânare, ci și o pregătire mult mai minuțioasă"). Acelaşi institut sugerează un tandem Ponta-Isărescu la prezidenţiale.

N-aş exclude o tiribombă plasată în această toamnă (de exemplu, cuplarea cu referendumul de demitere a preşedintelui sau cu alegerile prezidenţiale anticipate - mai degrabă varianta a doua), dacă vor fi semnale că în 2014 va fi o problemă şi aducerea la urne a doar a 30%. Un indiciu ar putea fi publicarea listelor electorale actualizate.
  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
MODIFICAREA CONSTITUŢIEI
  • Dacă în toamnă vor fi chemaţi la urne pentru modificarea Constituţiei, 38,8% dintre români afirmă că sigur se vor prezenta. Mai puţin comparativ cu scorurile înregistrate în aprilie (40,8%) sau martie (43%).
  • 40,7% dintre respondenţi sunt indecişi. 9,9% sunt siguri că nu vor participa la vot in timp de 5,3% au ales raspunsul “actuala Constituţie nu trebuie schimbată”. Non-răspunsuri în proporţie tot de 5,3%.
  • În concluzie, nu exista un entuziasm mare pentru schimbarea Constitutiei, dar in nici un caz nu putem vorbi despre o susţinere publică pentru legea fundamentală în forma ei actuală. Modificarea Constitutiei este in bună măsură afectată de relativul dezinteres general faţă de politic.
  • Segmentul de vârstă 18-35 de ani este mai degrabă indecis privind prezenţa la un eventual referendum pe această temă decât celelalte, în timp ce persoanele cu nivel mai scăzut de educaţie sunt mai degrabă înclinate să nu se prezinte la vot decât alte categorii.
  • Faţă de valorile indicatorului de mai sus înregistrate în primele luni ale anului 2013, este varianta de răspuns „mă mai gândesc dacă merg să votez” a cunoscut în iulie o modificare semnificativă faţă de lunile anterioare. Practic, dezbaterile din ultimele luni privind modificarea Constituţiei nu au dus la convingerea electoratului că tema merită o „investiţie” electorală. De asemenea, a scăzut numărul de non-răspunsuri, acestea mutându-se în bună măsură probabil în zona indeciziei.
  • În ceea ce priveşte scăderea pragului de validare a referendumului de la 50 la 30%, 31,4% dintre români o consideră o măsură bună care deblochează deciziile, 43,7% o văd ca pe o măsură negativă care afectează democraţia. 24,9% au ales varianta nu ştiu/nu răspund ceea ce indică totuşi o relativă necunoaştere sau neînţelegere a implicaţiilor măsurii de către o parte a votanţilor.
  • 40,3% dintre români sunt adepţii unui parlament unicameral, „în care deciziile se iau mai repede”. 41,7% vor parlament bicameral, care „evită deciziile abuzive printr-un control mai bun”. 18% au ales să nu răspundă. Distribuţia procentelor este influenţată şi de simpatiile politice actuale în condiţiile în care o parte consistentă dintre votanţii USL aleg opţiunea pentru parlamentul bicameral.
  • Deşi o temă foarte dezbătută în contextul crizei permanente de încredere în instituţia Parlamentului, soluţia parlamentului unicameral nu pare nici ea cea mai potrivită în condiţiile actuale. De asemenea trebuie luată o precauţie legată de stocul de cultură politică privind funcţionarea Parlamentului.
  • Probabil cea mai mare parte a respondenţilor nu au un grad de cultură politică parlamentară care să fundamenteze o analiză la „rece” a tipului de parlament dorit, în bună măsură opţiunea pentru parlament unicameral fiind legată mai degrabă de lipsa de popularitate a instituţiei actuale şi de o ipotetică reducere a cheltuielilor „cu parlamentarii” în cazul unicameralului.
  • În privinţa atribuţiilor Parlamentului, 18% dintre respondenţi cred că ar trebui să scadă (21,5% exprimau acest punct de vedere în aprilie), 40,5% să rămână la fel (40,4% exprimau acest punct de vedere în aprilie), 33,2% să scadă (20,1% exprimau acest punct de vedere în aprilie).
  • Pentru funcţia prezidenţială, 23,1% cred că atribuţiile ar trebui să scadă (comparativ cu 22,2% care credeau acest lucru în aprilie), 40% să rămână la fel (comparativ cu 37% care credeau acest lucru în aprilie), 29,8% să crească (comparativ cu 22,5% care credeau acest lucru în aprilie).
  • La atribuţiile Guvernului, 12,4% cred că ar trebui scăzute, 42,5% să nu se schimbe, 36,7% să crească.
  • O opinie omogenă, clar direcţionată privind o eventuală necesitate a reaşezării raporturilor de putere dintre principalele instituţii de conducere nu există, distribuţia răspunsurilor având mai degrabă o logică electorală şi reflectând asocierea structurilor respective cu partidele sau politicienii care le ocupă şi nu cu nişte atribuţii obiective.
Descarca prezentarea grafica

3 comentarii :

Riddick spunea...

INSCOP Research, mai 2013: doar 32% susţin regionalizarea, 40% se opun (ce fac restul de 28% ?).

http://www.inscop.ro/mai-2013-revizuirea-constitutiei-partea-a-ii-a/

http://www.europafm.ro/stiri/interne/peste-40-dintre-romani-nu-sunt-de-acord-cu-procesul-de-regionalizare~n66215/

Anonim spunea...

Sa fim seriosi. Romanii vor pune mana cit de curind pe par. V-o spun eu. Tara fierbe si e plina de ura iar astia n-o sa stie cu ce sa dreaga busuiocu. Noi trebuie sa invatam din istorie ca prea multa perioada a fost liniste. Linistea dinaintea furtunii. Capisci.

Riddick spunea...

Bine-ar fi să fie aşa, deşi eu cred că mai avem de aşteptat până la trezire.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Teodor Baconschi, 2011: "România nu a ajuns târziu și din întâmplare în construcția Europei unite, ci a participat încă de la început, prin voci precum Gafencu și Ciorănescu, la gândirea acestui proiect.Totodată, îmi permit să evoc în acest ilustru sediu ideea federalismului european, concept creștin-democrat căzut în desuetudine. Consider că a reînvia astăzi ideea Statelor Unite ale Europei nu este lipsit de importanță, ba chiar de o anumită urgență. Asistăm cu toții nu doar la o criză de creștere sau la o reticenţă a lărgirii Uniunii (enlargement fatigue), ci la o adevărată criză a spiritului european. Criza actuală nu e pur economică sau financiară, ci e o criză a valorilor fondatoare, a viziunii și a identității europene. Mai mult ca oricând, trebuie să evităm riscul revenirii, pe fondul crizei, a discursurilor naționaliste, xenofobe, rasiste. Tentația închiderii în sine e mare. O Europă care se îndoiește de beneficiile euro sau ale spațiului Schengen este deja o Europă în devoluție. Tocmai fiindcă știm că alternativa la partidele populare riscă să fie partidele populiste, dorim să creăm în România o Mișcare Populară cu vocație majoritară, asemănătoare cu UMP în Franța sau PDL în Italia. Europa are nevoie să mențină în guvernele naționale partide populare capabile să răspundă întreitului imperativ al momentului: să reformeze în spiritul responsabilității, să se opună populismului crescând al stângii și al extremei drepte, și să continue construcția europeană. În fine, criza Europei nu are ca soluţie resurgența discursului naționalist și redescoperirea frontierelor, ci determinarea creștin-democraților, a tuturor guvernelor și partidelor afiliate PPE, de a continua până la capăt proiectul Statelor Unite ale Europei, oricât de extrem ar părea acest lucru."


Postări populare (nu P.P.E. !):