20 iulie 2013

România, cobaiul "voluntar" al trecerii la euro


Dintre cele zece ţări membre UE, care nu au adoptat euro, numai România doreşte să adere la moneda unică.

Vocea Rusiei:

Hans-Olaf Henkel: Numai România doreşte să adopte moneda euro

Distrugerea politică a monedei euro are loc din cauza legăturilor dintre statele din zona euro. Declaraţia aparţine profesorului Hans-Olaf Henkel, fost manager IBM şi preşedinte al Uniunii Industriei Germane, şi a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Vocea Rusiei.

Hans-Olaf Henkel este şi autorul cărţii „Euromincinoşii”, care va apărea pe 22 iulie la editura germană Heyne. Într-un interviu pentru postul nostru de radio, profesorul a vorbit despre Jean-Claude Juncker, Angela Merkel şi alternativele pentru moneda europeană.

Vocea Rusiei: Cartea se numeşte „Euromincinoşii”. Despre cine este ea?

Hans-Olaf Henkel: Cartea mea descrie oamenii rătăciţi, fantezişti şi mincinoși. Îi las pe cititori să decidă din ce categorie fac parte politicienii. Un lucru însă pe care l-am identificat cu adevărat: Jean-Claude Juncker, care timp de 12 ani i-a înşelat pe europeni, a făcut ca minciuna să devină un mijloc legitim al politicii europene.

Vocea Rusiei: Angela Merkel a declarat că stabilitatea monedei euro este în interesul întregii Europe. Dumneavoastră împărtăşiţi această opinie?

Hans-Olaf Henkel: Împărtăşesc acest punct de vedere, dar cum putem face asta? Acţiunile ei distrug competitivitatea zonei euro ţi, în timp, va ridică problema existenţei monedei. În timp ce economia globală arată anual o creştere de 2,5%, zona euro îşi opreşte producţia. Germania are o creştere de numai 0,3%. Şomajul în zona euro a atins un maxim istoric - 19 milioane de oameni. Rata şomajul în rândul tinerilor din statele din sud este atât de înaltă, încât poate afecta procesul democraţiei din regiune.

Din punct de vedere politic, moneda unică este distrusă de legăturile dintre statele din zona euro: Germania, înainte de criză, a fost o ţară iubită în Grecia, iar relaţiile germano-franceze nu au fost niciodată de-a lungul celor 50 de ani atât de rele cum sunt astăzi. Se adânceşte prăpastia dintre statele care au adoptat euro şi cele care îşi păstrează moneda naţională. Dintre cele zece ţări membre UE, care nu au adoptat euro, numai România doreşte să adere la moneda unică. Nici măcar Letonia nu şi-a exprimat dorinţa de a introduce euro. O demonstrează sondajele efectuate de Comisia Europeană.

Vocea Rusiei: Consideraţi că trebuie să se renunţe la euro?

Hans-Olaf Henkel: Nu cred că trebuie să ne ţinem de euro până la capăt fără să se ofere o alternativă. Iar alternative sunt mai multe. Prima: revenirea la monedele naționale. Moneda euro a fost o decizie politică. Criza monedei euro ne arată unde putem ajunge, atunci când se iau decizii politice fără a se ţine cont de posibilităţile economice.A doua alternativă: excluderea din zona euro a statelor slabe din sud, începând cu Grecia. Putem păstra moneda unică în cazul în care din zona euro vor ieşi patru state puternice cu scopul de a devalorizeze valuta.

Pentru statele din nord - Germania, Austria, Finlanda și Olanda - exporturile din aceste țări vor deveni mai scumpe, iar acesta este încă un act de solidaritate din partea nordului faţă de sudul UE. Polonia, Cehia, Suedia, Danemarca ar fi atins nivelul lor într-o perioadă destul de mică. Aceste ţări ar avea atunci un sistem în care moneda să corespundă culturii economice şi politice. În prezent, doamna Merkel, dimpotrivă, vrea ca diferite culturi europene să se subordoneze necesităţilor valutei. Și numai atunci când peste ani economia statelor din sud va ajunge la nivelul celor din nord, va putea fi reintrodusă moneda unică europeană. Dar înainte de a se întâmpla acest lucru, vor trece zeci de ani.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: